Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
5 INSTITUTIILE AGRICOLE TERITORIALE 269 culturii din cadrui Consiliului Dirigent In luna iulie 1919 au fost create consilieratele agricole judetene, dupä modelul institu^iilor similare din vechea Romänie.17 Initial s-au preconizat penferu Transilvania 12 considerate agricole judetene, s-au a mm tat Г5, apod 1718, pentru ca numärul lor sä ajungá, ín aprilie 1920, la 19. Dupä infdntare, ele au func^ionat ca organe executive §i de informare ale Resortului agrioulturii, apoi, dupä desfiintarea Consiliullui Dirigent, in aprilie 1920, au treout in aceea?i dublä caliitate sub autoritatea Direcpei Generale a Reformei Agrare din Cluj care reprezenta in Transilvania Casa Centralä a Cooperatiei $i Improprietäririi Sätenilor cu sedául la Buoure§ti. Pnin Decretu! Lege nr. 1360 din 31 martie 1920 pe lingä pre^edinpa Consiliului de Ministri a fost instituit un Comitet Agrar sub autoritatea cäruia au trecut: Casa Centralä a Cooperatiei $i a Improprietäririi Sätenilor, Directia Proprietätii, Directia Dobrogei, Directia Izlazurilor $i personalul consilieratelor agricöle care, in cazul vechiului regat, fäcuserä parte din Ministerul Agricultural.19 La 27 mai, acela$i an, printr-o decizie ministerialä s-au pus bazele sectiunii Comitetului Agrar pentru Transii vania cu sediul la Cluj. In aceastä situatie, in luna iunie 1920, consilieratele agricole au ajuns, impreunä cu fórul lor provincial, Directia Generalä a Reformei Agrare, sub autoritatea .ji controlul sectiunii de la Cluj a Comitetului Agrar.20 Teritoriul unui consilierat corespunde suprafetei unui judet, in unele cazuri, a douä sau chiar frei judete, fiind impärtit in circumscriptii agricole, apoi in regium agricole. Raza de actiune a acestora era identicä cu cea a unei judecätorii de ocol respectiv a unei plä?i. Atit regijunile agricole eit §i consilieratele conlucrau cu preturile §i primäriile comunale, informau prefecturile, subprefecturile, comisiile administrative etc. despre activitatea lor §i le solicitau sprijinuL in aplicarea politicii generale agriccüe a statului.21 Personalul consilieratelor agricole s-а recrutat dintre fo^tii referenti dgrácoli, multi dintre ei färä studii de agriouflturä (invätätori, notari, preoti, avocati), dintre inginerii agronomi transilväneni sau dintre cei care au activat pinä atunci in cadrui consilieratelor din vechea Romänie. Acest personal era format dintr-un consider agriool, $eful ánstitutiei, dintr-un $ef de caneelarie §i din agronomi regionali. Cei care nu erau pregätiti prin ?coli sau prin cursuri de agrieulturä au fost numiti de fapt agenti agricoli, cu delegate de agronomi regionali, ln timpul Consüiului Dirigent considerii agricoli erau numiti direct de cätre Resortul agricul-17 $tírban Marcsi, Consilieratele agrieole din Transilvania in anii 1919—1921 in A1IA, XVIII, 1975, p. 230—234. ,e Ibidem, p. 232. w Hamangiu C., op. cit., vol. IX—X. 1919—1922, p. 282—283. 29 $tirban Marcel, op. cit., p. 238—239. Idem, Comitetul agrar-seefiunea Cluj, 1920—1921, In Sub semnul lui Clio. Oinagiu Acad. Prof. $tefan Pascu, Cluj, 1974, p. 185—190. 21 Idem, Consilieratele agrieole din Transilvania... p. 232—238
