Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
I. Arheologie
24 GEORGE MARINESCU 2 min ín uz pinä la sfír$itul epocii branzului. Piesa acum prezentatá pare sä fi apar^inut epocii bronzului dacä tinem seama de faptul cä pe aceea$i suprafata a fost gäsitä §i ceramicä Sighi$oara — Wietenberg III4. CHINTELNIC (com. $ieu-Mügheru? In colec^ia §colarä $ieu-Mágherud a ajuns, dintr-o descoperire intimplätoare fäcutä in 1977 ín punctui „$tiubei‘‘, un topor perforat (pl. XIX/3) lucrat dintr-o marná cenu$ie. Dimensiuni: L — 8 cm. Dupä forma toporul pare sä aparfinä culturii 'Co(ofeni fiind astfei contemporan cu a^ezarea identificatä ín punctui „$tiubei“ cu ocazia efectuärii aráturii adinci pentru plantaria intensive5 *. cRiocms In primávara anuilui 1977 am efectuat о cercetare de suprafatä, ínsofit fiind de pasionatul de istorie iocalä Kocsis Martin, identificmd pe teritoriul : ipcalitSp.i mai multe puncíte de interes arheologici In douá dinire aceste puncte ?i anume in „Dupä Beregdea“ p „Dupä Deal“ am gäsit, aläturi de oeramicä, douä topoare de piaträ pe care le prezentäm ín cele ce urmeazä: un topor (pl. XIX/4) neperforat lucrat dintr-o mamä verzuie, trapezoidal, (inv. 13622) gäsit in punctui „Dupä Beregdea“ in asociere ou ceramicä de Bronz D (Sighi^cara — Wiotesnberg sau Nom) §i un topor fragmentar perforat (pl. XIX/5) lucrat dintr-o rocä durä ro$cat-cenu§ie (andezit) gäsit in punctui „Dupä Deal“ in asociere cu ceramicä de Bronz D (Sighi$oara — Wietenberg sau Noua). Datarea toporului perforat nu ridicä nici un fei de problemä intrucit acesta are о forrná caracteristicä epocii bronzului, ín schimb, topáradul neperforat, dupä forma, pare sä apaiéinä mai degrabä epocii neolitice desi nu exdudem о datare a sa mai tírzie, poate chiiar in ерсса din care dateazä ceramica gäsitä pe aceeap suprafatä, adicä din Bronz D. C1CEU-CORABIA (com. Petra Rare?) * a) De pe teritoriul maréi a?ezári dacice de epocä clasicä identificatä in punctui „Sub Cetate“0 provine, dintr-o descoperire intimplätoare fäcutä de locuitorul Gavrilä Sigartäu, о teslä de fier (pt XX/2) cu corpul arcuit si avind orificiud de inmänudare dispus transversal, flancat de aripioare laterale. Dimeensiuni: L maxima = 13,9 cm; Muz. Bistrita, inv. 12644. Tesla, care are numeroase analogii in descoperinile de epocä dacica clasicä7, dateazä din sec. I i.e.n., — I e.n., fiind adadar contemporanä cu adezarea de pe suprafata cäreia provine. 4 Material ceramic inedit in muzeul Bistrita, inv. 5843 — 5872. 5 Materiale inedite in muzeul Bistrita. Vezi §i Marisia 10, 1982, p. 38. 4 Incepind din 1977 adezarea este cercetatä prin säpäturi sistematice de cätre muzeul din Bistrita prin G. Mbrinescu ?i C. Gaiu. 7 I. Glodariu. Eug. Iaroslavschi, Civilizáló, fierului la daci, Ed. Dacia, Cluj- Napoca, 1979, p. 83 ?i urm. fig. 44.
