Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
17 CUNOA$TEREA CULTURII REGHINENE PÍNA LA 1918 261 Aceastä bibliotecä eu un fond de cärji destul de bogát a constituit un pretios mijloc de instruire ?i educare a tineretului ?oolar. Incepind cu anul 1870 numärul biblioteciüor eredte. Calendared maghiar din Ardeal, editat la Quj in 1930, men^ioneazä bibliotecä profesorilor de la Colegiul de fete romano-catolie din Reghinul säsesc cít §i a tineretului $cölar, ambele ínfiin^ate in 1870 ce cuprindea cárti ín limba romána §i maghiarä. Báblioteca Reuniunii invät,ätorilor román! greeo-ortodoe^i din districtu! VIII de invätämint aü Reghinului, exista ín 1890. Tot о bibliotecä jcolará, infiintatä in anul 1879, era Bibliotecä ?colii greoo-catoliee din Reghin, sustinutä ?i de Comitetul Despärtämintului Reghin al Astrei. In $irul bibliotecilor reghinene mai amintim „Bibliotecä societäpi cetätene§td $i industriale din Reghinul säsesc“ cu un fond de 1400 volume, iar in 1886 i§i incepe activitatea Bilblioteca Despärtämintului Reghin al Astred. Societatea culturalä a meseria$ilor romäni din Reghin, infiinteazä in anul 1913 о bibliotecä destmatä membrilor societätii ?i alter doritori de culturä. Majoritatea dintre bibliotecile mentionate ?i-au continuat activitatea $i dupä 1918. Dezvoltarea vietii cultonale a ora^ului Reghin este dlustratä cu elocventä de faptul iä la sfir?itul secolului al XIX-lea apair primele ziare in limba germanä §i maghiarä. Datoritä politicii reactionare, nationaliiste а autontätillor acelor vremuri, publicaЪЛ periodice in limba romána au apätrut abia dupä 1918. Printre cele mai importante publicatü din acea vreme amint im: Säcksisch-Regener Wochenblatt (Foaia säptäminalä a Reghinului säsesc) apärutä ín 1894, Szászrégeni Lapok (Foi reghinene) 1898, Régsnvidék. (finutul Reghinului) 1899, §i Marosvölgy (Valea Mure?ului) 1902. Cu toate cä, in majoritate, aceste publicatii au avut orientäri de dreapta, nationaliste, meritä atentie pentru problemele ?tüntifice, ütemre ^i culturale pe care le mentioneazä $i le dezbat. In Studied File din istoria préséi $i a tiparului dm Reghin51 gäsim informatii pretioase asupra temei care ne preocupä. Ultimele depend ale sec. al XIX-lea se caracterizeazä pnin dezvoltarea mi$cärii teatrale de amatori, societätile culturale fünd cele care au organizat si animat acest gen. Intelectual itatea romänä din Reghin a subseris strädanülor initiate de Iosif Vulcan ?i Iosif Hodo$ pentru crearea unui teatru national román. Din „Societatea pentru crearea unui fond de teatru“ fäceau parte loan Pop Maior, primul prejedinte al Despärtämintului Reghin al Astrei $á Patriciu Barbu, memorandist §i figurä marcantä in viata culturalä a ora$ului Reghin52. 51 51. Mihai Szabó, File din istoria préséi fi a tiparului din Reghin, in Reghinul cultural, Tg-Mures, 1982, p. 41—51. M. Grigore Ploe$teanu, Pentru un teatru national román transilvänean, in Уайта, nr. 1/1971, p. 21.
