Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)

II. Istorie

254

MARIN $ARA

10

Alte documente din secolul al XVIII-lea amintesc printre al^ii pe Heinrich Schuster30, care irujirä un protocol administrativ consistorial din anul 1786 un registru de casä din 1778, care concine sume mici plätite invätätorilor ca leafä. Conform acestor izvoare, la $coala dán Reghin, la sfir$itul secolului al XVIII-lea existau 4 inväfätori: un rector, un cantor, un oolaborator §i un campanator (clopotar). In anul 1792 cind s-а infiinfat $i conrectoratul s-а märit numärul mväfätorilor; tot in acest an s-au stabüit salarii fixe pentru invä^ätori, s-а alcätuit un regulament $colar. Se menfioneazä §i organistul care instruia §i fanfara ((Turner), a$a cä aceasta apare din anul 1818 ca о orchesträ bisericeascä. Documentele atestä cä la inceputul secolului al XIX-lea Reghinul cunoa^te о prosperitate materialä care se räsfringe §i asupra dezvoltärii invä|ämintului. Astfel, in anul 18122 se construie$te о §eoalä nouä cu patru sáli de clasä, ia*r clädirea ridicatä la 1778 a fost transformatä in locuin(ä pentru invä^ätori. Evenimentele din timpul revolufiei de la 1848, incendierea §i prädarea ora^ului de cätre trupele secuie^ti pornite din Lutifa (jud. Odorhei), au avut repercusiuni $i asupra viefii culturale. $coala evanghelicä, dupä 1—2 noiembrie 1848, a ajuns aproape in pragul desfiinfärii, cläd'irile §colii au fost arse, invätätorii au párását óraiul. Spre sfir$itul anului 1849 in postul de rector al stabilimentului .'jcolar evanghelic a fost numit $te£an Roth, care sprijinit de cätre preotul Johann Orendi ?i de pätre predicatorul Johann Kinn a pus din nou $coala in bunä funcfionare. Cu sprijinul cetäfenilor s-а lärgit spafiul necesar $ colli. In 1869 $соа1а realä inferioarä s-а transformat in gimnaziu real inferior, cu intenpa de a imbina scopurile practice ale $colii reale cu scopul de a da о culturä umanistä generalä elevilor. Incepind cu anul §colar 1883—1884 s-а transformat intr-un gimnaziu umanist. 'Garacterul acesta s-а menfinut píná la sfinjitul primului räzboi mondial.

Cresterea numärului de elevii, transformarea $colii in gimnaziu, a determinat construirea unui nou local. Astfel in anul 1888 pe baza planurilor executate de maistrul constructor Mihai Seyfried31 s-а fäcut о nouä constnucfie. Pe Kngä $colile cu profil mediu (§ooala realä inferioarä, gimnaziul real inferior, gimnaziu) a funcfionat $coala elementarä $] ^coala de fete. Scoala elementarä de bäiefi a fost impärfitä in trei clase, $ooala de fete in patru clase. In cazul sprijinirii activitäfii ^colilor, in 1871 se creazä о „Asociafie pentru fond §colar“, care are ca bazä de inceput sumele donate de Traugott Wachner (150 fl) $i Samuel Wagner (200 fl).

®. Schuster H. Geschicte des Sächsisch-Regener Gymnasiums (Istoria gimnaziului

din Reghinul Säsesc) in: Program des vierklassigen evangelischen Gymnasiums in Sächsisch-Regen am Schlüsse des Schuljahres 1894/95 (Programarea gimnaziului evan. ghelic de 4 clase din Reghin la sfir^itul anului $colar 1894,95), Sibiu, 1895. p. 5.

31. Hellwig W., Geschichte, Beschreibung und Einweichnungsfeier des neuen Gymnasialsgebeudcs der ev. Kirchengemeinde in Sächsisch Regen (Istoria, descrierea $i inaugurarea noii clädiri de gimnaziu a comunitätii biserice$ti evanghelice din Reghinul säsesc) In: Programa gimnaziului din Reghinul säsesc pe anul fcolar 1893/94 Sibiu, 1894 p. 6.