Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
I. Arheologie
3 A$EZAREA NEOLITICA DE DA CLUJ 17 da 4-5). In groapa C3 (pl IX, Сз) ,se observä urmele unui nivei de cälcare Sn pantä, ce reprezimtä tasarea pämintului peste о groapä din I a (nivelul inferior), surprinsä ín eol(ul gropfti de stilp. Iar in C2, la baza stratului I a, au fost sesizate resüurile unei vetre de foe (pl. IX, C2). Probleme similare rddicä zona gropilor D1>4. In Dt nivelul I a are о grosime de 2-3 cm, in timp ce in D4 are cca. 20 cm. Nivelul П a (pi. X, legenda 7) atinge grosimea maximä in D4, avind aproape 40 cm. Din cele prezentate se desprinde concluzia cä loouirea nu este Constanta; depunerile sint fragmentate in func(.ie de existen|a complex el or de loouit. Aceasta presupune о locuire intermitentä, cu schirnbarea vetrel locuinfelor, care sint de tipul bordei ^i colibä. Bordeiele sau locuin(ele semiadincite au avut pere(ii acoperi(i cu chirpici, dovadä fund fragmentele de la marginea bordeielor (pl. VII, A5, A^; pl. IX, C2; pl. X, I2). Canalul nord-sud (pl. II) nu a coborit prea mult, el a atins idoar partea superioarä a hurnusului preistoric a täiat mai multe straturi cu depuneri. Spre bazá, fára a fi diferenjiat, era un strat de locuire in care se gäseau sporadic fragmente ceramice neolitice (aflate in pozi|ie secundará) ?i románé. In el a fost descoperit un obiect curb de fier, putemic oxidat. Peste acest strat urmeazá un altul, steril, postroman, de culpare brunä §i brun-gälbuie.; are aspect lutos, fiind probabil un strat de viituri 5i sol podzolic (?) (legenda 16). Stratui urmätor (legenda 17) cunoa$te un proces de humificare, nivelul este postroman. Peste acesta mai urmeazá un strat pigmentat cu gaiben $i negru, cu depuneri sporadice medievale timpurii (legenda 18). $i el este suprapus de uri strat mai negru, cu depuneri medievale §i moderne, humus ce se coniinuä §i in zilele noastre (legenda 19). Urmatoairele nivele reprezintä straturi de constructi sträbätute de gropi de la conductele de canalizare, gaze, eabluri electrice etc. (legenda (20-22). Din analiza depunerilor medievale rezultá cá zona nu era locudtä in perioada in care zidurile ora$ului function au Ia cca. 300-400 m. distanda spre vest. Foarte probabil, acest teren trebuia sá fi fost liber pentru a permite apärätorilor ora§ului supravegherea lesnicioasä a imprejuirirmkxr. In apropierea por(iunii cercetate acum s-au mai descoperit vestigii, incepind din epoca neoliticä §i pinä in epoca medievalä, in punctele: Piafa Ciparu3, Piafa Victoriei'1 si Strada Plugarilor5. Depunerile neolitice formeazä douä nivele cu deosebiri evidente la material ele din extremele stratului.. Astfel, deosebirile dintre materialele din nivelede I a $i II b sint multe. Lucrurile nu sint ínsá la fel de lirnpezi pentru nivelele I b sau I c ?i II a; de aceea autorii au notat cu I ,?i II materialele cu trasáturi dare §i cu I/II pe acelea care fac tranzit,ia sau 3 Materiale inedite ln colecpa $oolii nr. 19 din Cluj-Napoea. * Gh. Lazarovici. in StComCaransebes, II, 1977, p. 222, fig. 10; idem, in ActaMN, XIV, 1977, p. 24-25, fig. 2; idem, ln Praehistorische Zeitschrift, LVI, 2, 1981, p. 169 sq._ Abb. 1 nr. 60; Gh. Lazarovici. Z. Kalmar, ín ActaMN, XIX, 1982, p. 221-222. 5 I. Hica-Cimpeanu, in ActaMN, XIV, 1977, p. 221-237. 1/5 a rínia *** *
