Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
190 VASILE POP 6 mänesc. Pornind de la oonstatarea cä marele „ocean romänesc“ define superioritatea numericä in intreaga Transilvanie, el a propus guvemului de la Budapesta sä aducä in Transilvania coloni unguri, sä treacä proprietätile rurale romäne$ti in miinile ungurilor, sä släbeascä prin toate mijloacele institutiile bancare §á de credit romäne?ti ?i sä impunä populatiei romäne?ti un régim economic colonial.20 Din presa vtremii a fl am cä populata romäneascä din Transilvania, Banat, Gri$ana, Maramure? ?a Bucovina, au protestat sub cele mai variate forme impotriva acestei legi. Denigrärile justi^iei, persecuti de, mäsurile de opresiune se inmulteau zilnic, lovind cu asprime, din ce in ce mal accentuat populabile nemaghiare. Diferite ziare liberale din Europa au blamat prin articole aceste actiuni ale guvernantilor de la Budapesta. Adunäri de protest impotriva acestei legi au fost organizate ?i de emigratiile romäne?ti, cehe, slovace din America21 Contele Apponyi Albert, initiatorul légii $i prigonitorul .?colilor nemaghiare din Ungaria, a fost aspru mustrát de cätre scritorul norvegian Björnsteme Bjömson, supranumit ,,Úriadul din Nord“ care a refuzat sä piece la Congresul päcii tmut in anul 1907 la München, declarind deschis cä: „Nu poate sta aläturi de mineinosul propoväduitor al päcii, contele Apponyi, care la congrese tine ouvintäri pentru buna intelegere a popoarelor, citä vreme, acasä la el, in Ungania, a pomit un räzboi impotriva copiilor nevirstnici ai germanilor, romänilor, sirbilor, slovacilor si rutenilor“.22 Ca о штате fireascä a aplicärii légii Apponyi, numärul ?colilor nemaghiare a scäzut mult. Dupä 5 ani de la intrarea ín vigoare a légii, din 2975 de $coli, un numär de 320, adicä cca 10% din numärul ?colilor romäne$ti §i-au ínchás portile.23 In pofida tuturor legilor, dispozitiilor ?i mäsurilor luate de cätre guvemantii austro-ungari, ace?tia n-au reu? it sä deznationaiizeze masele populare románéit! din Transilvania. Regimurile de cruntä reprimare socialä ?i nationalä promovatä ou du?mänie de Tisza, Bänffi §i Apponyi, trei nume care au depus eforturi deosebite in directia distrugerii neamului romänesc dán Transilvania cu ajutorul legilor celor mai draconice, n-au reu?it in tentative lor, dimjpotrivä, actiunile lor au dus la intensificarea luptei de eliberare a Transilvaniei de sub stäpinirea austro-ungarä. In aceste vremuri de restricte, multi copid romäni au fost nevodti sä frecventeze cursurile unor ?coli maghiare sau chiar säse?ti. Sint gräitoare in aceastä privintä datele inregistrate in evidentele ?colare ale fostului liceu romano-catolic din Tg.-Mure?, sau ale gimna-M. C. Neagu, D. Marinescu, p. 235. 21. Gazeta Transilvaniei, Nr. 40, 1907, p. 2. 2?. Ion Lupa?, Istoria unirli Transilvaniei, Bucure?ti, 1938, p. 332; Vezi ?i Tra- I an-Valentin Poncea, lucrare eit., p. 294 23. Din istoria Transilvaniei, II, Ed. Acad. R.P.R.. 1963. p. 291, apud Traian- Vaientin Poncea, lucrare cit., p. 294.
