Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
COMTR'BUTSE DOCUMEMTARÄ PRSVÍND !STOR!A SCOÜLÓR ROMÄNEST! DIN TRANSILVANIA VASSLE POP Pentru popularia romäneascä majoritarä a Transii vaniei, condHyiile social — politice existente in imperiul habsburgic, asuprirea nationale ?i socialä, au fost deosebit de vitrege, frínínd nespus de mult dezvoltarea unui invätämmt in limba maternä. Invä|ämintuil románesc din Transilvania s-а infiripat ?i s-а dezvoltat cu greu in condi^iile unei lupte grele de eliberare socialä ?i napionalä. Cu toate cä guvernul transilvan (inainte de 1867) avea obligapa sä sprijine din punct de vedere material dezvoltarea in valamin tului románesc, deopotrivä cu acéla al celorlalte naponalitäp conlocuitoare din Transilvania, pcractic, in afarä de simple ordine sau circulare, n-a dat nici un fei de sprijin emancipärii culturale a poporului román, läsirtd aceastä grijä in seama canducätorilor celor douä confesiuni existente: ortodoxä ?i cea greoo-catoldcä. Funcponarii din comitate sau scaune aruncau adeseori la со? ordinele venite de sus care priveau educatia ?i instrucpa poparului, а célúi román mai ales.1 In perioada imediat urmätoare Reformei reldgioase, sub influenza curentului rcformapunii, maghiarii ?i sa?ii din Transilvania infiinteazä primele ?coli ?i in localitäple fostului Scaun al Mure?ului2. ^coli románe?ti sistematice, preväzute cu cadre didactice, se infiinteazä dupä 1750. Unii cercetätori insä, presupun cä ?i inainte de aceastä datä in localitäple actualului judet Mure? ar fi existat ?i ar fi functional unele ?coli romäne?ti pe lingä mänästirile din Iccalitäple: Sinmärtinul de Cimpie, Riciu, Deda, Hodac, Cháherul de Jos etc., pentru instruirea cintäretilor de bisericä sau chiar pentru pregätirea preoplor, dar din lipsa unor documente nu se poate sustine cu siguran^ä acest lucru.3 Desigur, cauzele care au determinat aceastä stare de lucruri, sint multiple ?i diferite. In prámul rind, о ?coalä in adeväratul sens al cuvíntului, presupune о bazä mateiialä dt de eit corespunzätoare pentru а i. Nicolae Albu, Istoria fcolilor románé fti din Transilvania Bucure?ti, 1971, p. 9. >. Traian Popa, Monográfia orafuiui Tg.-Mure?, Tg.-Mure?, 1932, p. 248 * Traian Popa, Op., eit., p. 248 $i urm.
