Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1984)
II. Istorie
158 lOAN EUGEN MAN 12 väneni, dar .ji de centru politic, este relatat de Giovannandrea Gromo care, in descrierea Transilvainiei, din jurul anului 1567,82 aprecia ora$ul Tirgu- Mure? (Zekvassorel) ca „un tirg insenvnat al sa$ilor (eiterte secuilor) cu таге negof de vite, blänuri, pinzeturi ?i altele“, sau „un таге tirg al sa$ilor (! de fapt secuilor), centru comeroial loc deschis numit Tirgu- Mure$ (Vuassarhel) unde se fin mari bilciuri säptäminale cercetate de populafia din toate regiunile invecinate dar mai ales de secui, aducindu-se tot felul de märfuri, ca piei, pinzeturi $.a.“ $i, ín sfír$it, о insemnare din secolul al XVI-lea, nedatatä83 referitoare la Tirgu-Mure? (Zekhel Vassarhel) aratä cä „acest ora$ este destul de maré cä acolo se adunä deseori seeuii pentru treburile lor pe care trebuie sä le dezbatä sau de care trebuie sä se ingrijeascä“. Era, prin urmare, Tirgu-Mure?ul in secolul al XVI-lea un ora$ format, relativ dezvoltat, atit din punct de vedere economic, cultural ?i politic, cit ?i din punct de vedere urbanistic. Au ajuns hotarele ora$ului destul de intinse pinä cätre satele invecinate: Mice$ti, cele douä fjläjvariuri, Secuieni, Remetea, Cornä^el §i altele aläturate. Continua sä se lärgeascä acest perimetru prin cuprinderea de noi teritorii inclusiv ale satelor invecinate, pe cäi ?i mijloace obi^nuite la acele timpuri: cumpäräri, zälogiri, donatii etc., ajungindu-se astfei la formarea unui domeniu rural al ora- 5ului. Cel dintii sat invecinat intrat ín posesia ora§ului a fost Mice^tiul.84 La 11 martié 1564, nobilul Lázár loan vinde ora$ului mo§ia sa Mice^ti pentru suma de 600 florini, cu toate bunurile pe care aceasta le cuprindea.85 Asupra acestei vinzäri s-au ridicat preten^ii din partea celor doi fraji ai nobilului, Franciscus Lázár §i Emericus Lázár, care contestä noua stäpinire. In sfir$it, la 23 mai Г564, principele loan Sigismund al II-lea dispune introducerea ora^ului in posesia mohiéi cumpärate86 87, necunoscindu-se definitiv aceasta tranzaefie. La numerotarea por^ilor din anul 1567 acest sat Mice$ti (Kws falud) figura ca „pauper“ deci särac, locuitorii säi fiind mutati in ora$, fapt relevat $i la 6 august 1568 cínd este amintit ca „Cysffaludi praedium“67. In secolul al XVI-lea arabul Tirgu-Mure? i$i spore?te domeniul cu alte párti de mo$ii sau sate. Astfel, la 19 februarie 1553 óraiul cumpärä de la Sebastian Nerges de Acätari pädurea sa de aici, pentru suma de 15 florini88. In urma unui conflict de hotar óraiul cumpärä la 11 iunie 1566, de la satui Budiu, о bucatä de térén arabil („egy egesz láb föld“) pentru suma de 75 florini, cumpärarea fäcindu-se in fata $i cu apröbarea principelui 82 Calatori, II, 1970, p. 334. 349. 83 Ibidem, p. 552. 84 Au existat douä sate cu numele de Mice?ti. In registrul fiscal din öjnul 1567 mai figura un sat Mice«;ti, Kws falud, cu patru porti care in secolul al XlX-lea intrá ín componenta satului Nazna. 85 Arh. Stat., Acta politica, nr. 18 A/1564. s« Ibidem, nr. I, 18 B/1564; nr. I, 33/1564. 87 Orbán Balázs, op. cit., p. 11. 88 Arh. Stat., Acta politica, nr. I, 16/1553.
