Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1983)
III. Zoologie
3 DIPLOPODE $1 CHILOPODE DIN MUNTII CALIMANl 95 nalare de localitate din (arä la Lacul zinelor, in pädure de Picea excelsa, Leptophyllum transsylvanicum, Lithobius wlachicus etc. Speciile holarctice, alpino-carpatice ?i carpatice sint reprezentate in egalä mäsurä : 7,69%. Cele mai slab reprezentate sint speciile vesteuropene, ca Lithobius lapidicola ?i Polyzonium germanicum, cu 2.56%. Repartifia pe altitudine : Intre 500—700 m, ín imediata vecinátate a cursului riului Mure?, s-au identificat urmätoarele spécii: Lithobius forficatus, L. mutabilis, M. burzenlandicus, Cryptops hortensis, Polydesmus complanatus, Strangylosoma pallipes, Chromatoiulus silvaticus, Cilindroiulus luridus. Intre 700—1000 m, in päduri de fag pur ?i amestec litinä s-au semnalat 13 spécii chilopode §i 11 spécii diplopode, aceastä zonä fiind foarte bogatä in spécii de miriapode. Pe lingä acestea, pe sub scoar(ä de lemn ?i sub pietre, s-au mai semnalat 6 spécii chilopode ?i 1 specie diplopode: P. polonicus, dintre chilopode cele mai abundente fiind L. forficatus. In frunzar dintre chilopode cele mai abundente sint M. burzenlandicus ?i L. mutabilis, dintre diplopode speciile dePolydesmus ?i Trachispaera cristangula. Intre 1100 ?i 1300 m s-au semnalat 10 spécii diplopode (cele mai abundente fiind Strongylosoma pallipes §i Trachisphaera cristangula) ?i 11 spécii chilopode, cele mai abundente fiind M. burzenlandicus. Intre 1300—1900 m: 4 spécii diplopode ca P. complanatus, P. polonicus, Mastigophorophyllon serrulatum, precum *?i indivizi din genuri Heteroparatia ?i Chromatoiulus; 13 spécii chilopode, dominante fiind L. forficatus §i L. erythrocephalus schulleri. Pe paji?ti subalpine, in pilcuri de Pinus mugo, pinä la 2100 m, s-au identificat doar 4 spécii de chilopode ca: Cryptops hortensis, L. muticus, L. forficatus, S. crassipes. In urmärirea reparti(iei pe verticalä a chilopodelor s-а observat un fenomen interesant, acéla cä numärul maré de spécii din litierä de fag ?i cel de molid scade considerabil la interpätrunderea acestora in zonele de amestec, fapt constatat ?i de alti autori in alte masive, explicat prin cre?terea presiunii selective asupra chilopodelor in zona de amestec, unde nu pätrund spécii tipice pentru fag ?i pentru molid. Structura pe sexe De?i experimental este dovedit cä raportul de sexe determinat genetic este 1 : 1 (Luecken 1962, 1968, Becker 1967, Jauchaut ?i Legrand 1964, Tomescu 1972) ea este influen(atä de conditii de mediu (Luecken 1962, Becker 1967) in a?a fel incit rareori atinge 1:1. Partenogeneza ocazionalá la unele genuri de diplopode concurä ?i ea la modificarea raportului de sexe. La chilopode, la speciile S. acuminata ?i L. mutabilis se observá о dominanfä a femelelor cu 61,53%, respectiv 63,15%, la L. forficatus raportul se apropie de 1 : 1 (la femele = 52,38%). La génül Monotarsobius se observá о dominare a masculilor la M. burzenlandicus masculii = 55,73% ?i la M. duboscqui masculii —
