Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1983)
II. Botanică
25 CERCETARI FITOTAXONOMICE PE DEALUL CORHAN 71 284. Poa pratensis L. — Firu^ä Cp H,Fr.5 285. Poa trivialis L. Frecventä in jurul bältilor Cp H,Fr.3 286. Setaria glauca (L.) P. Beauv. — Mohor Frecventä in mirigti Cosm Th 287. Setaria viridis (L.) P. Beauv. — Mohor Frecventä prin semänäturi Eua Th 288. Phleum pratense L. — Timofticä In apropierea bältilor, frecventä Eua H,Fr.5 289. Phragmites australis (Cav.) Trin. — Stuf Pe marginea bältilor, frecventä Cosm • HH,Al,Fr.2 290. Stipa capillata L. — Colilie Frecventä pe panta sudicä a dealului Eua • H 291. Stipa joannis Celak. — Colilie Panta sudicä a dealului Eua H 292. Stipa lessingiana Rupr. — Colilie Frecventä pe panta sudicä a dealului Pont.med. H 293. Trisetum flavescens (L.) P.B. — Oväscior Cp H,Fr.2 ORCHIDACEAE 294. Orchis morio L. — Untu vacii Sporadic pe dealul Corhan E G,Mc,M3 CARACTERIZAREA GENERALÄ A FLOREI Din punct de vedere fizico-geografie teritoriul studiat se aflä in Cimpia Transilvaniei. Trecerea de la päduri la päsuni $i de la pä§uni la arabil a influentat in mod dominant evolutia solurilor. Vegetafia lemnoasá : Formeazä tipuri de päduri bine inchegate : Quercus robur, Quercus Cerris. Pe lingä esentele de Quercus este múlt räspindit §i Carpinus betulus, Corilus avellana, — intilnite in pädurile: Rotundä, Lechincioara §i Bocsok. Pe dealul Corhan au fost intilniti §i: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Juglans regia, Pinus silvetris, Robinia pseudacacia etc.
