Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1983)

II. Botanică

CERCETÄRI FITOTAXONOMICE PE DEALUL CORHAN—SABED, JUDE^UL MURE$ $1 POSIBILITÄTI DE VALORIFICARE A FLOREI

SILVIA OROIAN

Satui Säbed este a$ezat la 20 km N-NV de Tirgu-Mure§ lingä §oseaua Tirgu-Mure$ — Riciu — Cluj-Napoca. El apartine comunei Ceua$u de Címpie $i este situat in Cimpia Transilvaniei. Reliefül este cel specific Cimpiei Transilvaniei, fiind situat in partea sud-esticä a ei, in bazinul mijlociu al väii Comlodului. Relieful actual se caracterizeazä prin dealuri cu altitudini mijlocii: 400—500 m, apar^inind dealurilor Mädära?ului, avind aspect te$it §i larg ondulat (Pl. VIII).

Din punct de vedere pedologic regiunea este acoperitä cu depozite sarma(iene constituite din marne, nisipuri §i intercalatii de gresii §i tufuri dacitice, cu inclinatii slabe, mai mici de 10°. Spinärile cele mai inalte §i proeminentele acestora sub forma de mäguri: Ügla Bozedului $i Corhan, sint constituite din bancuri de nisipuri mai mult sau mai pu(in cimentate cu intercalarii subtiri de marne, soluri foioase ?i gresii. Pe pante, in frecvente cazuri de la marná se trece la luturi nisipoase §i argiloase (10).

ín satui Säbed existä о rezerva(ie dendrologicä §i ornitologicä, pe aproximativ 60,9 ha. Pädurea contine 5—6% foioase, conifere 42% cultivate, poieni 2%). Speciile dominante sint: Robinia pseudacacia, Quercus inbricatus, Quercus Cerris, Quercus robur, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior. In aceastä pädure cuibäresc о serie de päsäri räpitoare ocrotite de lege: Falco tinnunculus (vinderel ro$u), Falco subbuteo (§oimul rindunelelor), Corvus corax (corbul), Asio otus (ciuf de pädure) (1).

Dealul Corhan este spinarea cea mai inaltä din imprejurimile Säbedului, avind inällimea de 500 m, aflat pe partea stingá, la aproximativ 400—-500 m de soseaua Tirgu-Mure§ — Riciu — Cluj-Napoca (Pl. XII).

Dealul Corhan se märgineste la nord-vest cu о pepinierä de vicini 5i cire$i (plantari ín ultimii doi ani). La vest Pädurea Bocsok, la sud térén agricol iar la nord Pädurea Lechincioara. Fiind constituit din roci sedimentäre neconsolidate sau slab consolidate, ín partea sudicä s-а produs о rupturä adincä. La baza pántéi nordice, pantá mai liná apa se aduná sub forma unor bäl^i. Ele se datoresc substratului impermeabil, iar pe de altä parte fenomenelor de colmatare care au dús la bararea váilor pe cale naturalá, precum ?i alunecárilor de térén. Pe coastele insorite