Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1983)

I. Geologie – geografie

24

JAKAB SAM О TL A

6

provocatä de topirea zäpezii $i ploile abundente din a doua jumätate a perioadei. Alunecärile de térén din perioada iunie—iulie $i din septembrie sint provocate fie de ploi toren(iale deosebit de intense, precedate de perioade foarte secetoase, cum s-а intimplat la Atid in luna iunie 1944, cind intr-o singurä zi (12 VI 1944) a cäzut о cantitate de ploaie de 198,6 mm, fie de ploi intense de lungä duratä din ani in general ploio^i. Cél mai semnificativ caz este acéla al anului 1912, an in care s-au ínregistrat la sta(iunile din perimetrul cercetat, precipitafii in jur de о mié $i peste о mié de mm: 871 mm la Tirnäveni, 987 mm la Tirgu- Mure$, 1.213 mm la Singeorgiu de Pádure, 1.334 mm la Atid, luna cea mai ploioasá fiind septembrie (205 mm la Tirnäveni,* 248 mm la Tirgu- Mure§, 268 mm la Singeorgiu le Pádure, 285 mm la Atid), cind s-au produs alunecärile de térén de cea mai maré amploare din intervalul 1850—1978.

De$i J. Újvári §i V. Bűz (1973) nu men(ioneazä supraumectare pedo-litologicá in perioada lunilor iunie—iulie $i ín septembrie, totusi, dupä observafiile noastre, trebuie sä admitem posibilitatea realizärii unor supraumectäri temporare, in ciuda evapotranspira(iei foarte ridicate din aceastä perioadä.

Perioada de supraumectare litologicá din decembrie—februarie, stabilitá de Újvári §i Bűz, nu a coincis cu alunecäri de térén in ultimii 128 ani ín Dealurile Tirnavelor. ín aceastä perioadä se produc numai solifluxiuni.

Pe baza datelor de care dispunem pe intervalul de timp 1850—1978, referitoare la perioadele in care s-au produs alunecäri de térén de amploare, corelate cu datele pluviometrice, cu observarea fenomenelor de topire a zäpezii §i cu perioadele de supraumectare pedo-litologicä, am intocmit graficul riscului alunecárilor de térén pentru Dealurile Tirnavelor. Graficul puné in eviden(á perioadele de rise de diferite grade, ín perioadele cind riscul alunecárilor de térén este maxim, trebuie evitate pe cit posibil unele activitä(i care ar suprasolicita sau ar submina versanfii ín zonele cu potential morfodinamic ridicat (pl. VI).

Considerari generale cu privire la prevenirea si combaterea aluneeärilor de térén

Alunecärile de térén produc multe pagube economiei nationale, in primul rind agriculturii, suprafe(e considerabile devenind improprii culturilor agricole sau, in orice caz, foarte greu utilizabile. In alte situatii, datoritä aluneeärilor, se deterioreazä cäi de comunicafii, conducte, clädiri, canale ?i diferite obiective de exploatare a bogä(iilor subsolului. Toate acestea impun ca sä se intreprindä mäsuri de prevenire a producerii aluneeärilor §i de refacere, de redare in exploatare utilä a terenurilor afectate de> aceste procese.

Dezideratul principal pentru prevenirea aluneeärilor ar fi cunoa$terea terenurilor predispuse, in mod natural, deplasärilor. In aceastä privinfä sínt de men(ionat urmätoarele considerente generale:

— prin constitufia sa litologicá, intreaga arie a Dealurilor Tirnavelor este predispusä aluneeärilor de la panta de 5° in sus;