Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1983)
I. Geologie – geografie
3 ALUNECARI DE TÉRÉN DIN DEALURILE TlRNAVELOR 21 Important, din punct de vedere morfodinamic este faptul cá rezultatele analizelor chimice au pus in evidenfá conCinuturi scäzute de oxizi de fier, atit in zóna alteratä cit $i ín cea nealteratá (intre 0,0 $i 1,5%), de unde rezultä о cimentare slabä. Deosebit de importantá este prezen^a carbonatului de calciu (valori cuprinse intre 5 ?i 18%) care determinä valori ridicate de pH (7,8—8,4). In rindurile ce urmeazä vom aräta ín ce constä aceastá importantá. La sfir$itul unei perioade secetoase lungi, frecvente ín luna iulie §i august, activitatea biologicá din sol devine aproape nulá. In aceastá situafie confinutul de C02 al aerului din sol este egal cu cél din atmosíerá, deci múlt mai coborit decit in solui cu activitate biologicá intensá. Dacä dupä о astfei de perioadä secetoasä urmeazä о ploaie torenCialä, solui se umeze?te foarte repede, iar echilibrul dintre carbonatul de calciu $i apa din sol este puternic perturbat §i, in plus, confinutul de C02 rámine coborit. Ambele din aceste fenomene provoacá ridicarea pH-ului apei. Consecinfa este dobíndirea de cátre particulele de argilá a unor sarcini negative suplimentare de-а lungul muchiilor, ceea ce determinä disocierea particulelor (J. Schuylenborgh, 1972). Situafia aceasta este de scurtä duratä, probabil numai de citeva ore, dar daca coincide cu unul din factorii declan$atori: trepidafii, supraincárcare, fenomen seismic etc., se va produce alunecare de térén. Probabilitatea unei astfel de coincidence, amplificatá cu un numár maré de ani, este verosimilá. Din cele expuse se poate conchide cá prin procese chimice se pót atmge valori ale coeziuníi ale unghiului de frecare interioará scazute, negative chiar, favorizínd declan§area alunecárilor de térén. Pentru determinarea mineralelor argiloase am efectuat analize difractometrice de raze X, analize termice diferenfiale, iar pentru stabilirea unor aspecte privind procesele de alterare, au fost examinate la microscopul polarizant probe cu structura naturalá preparate ín secfiuni subfiri. Analiza curbelor de difracfie a razelor X §i analiza terminá diferen(ialá au pus ín evidenfá, atit in zóna alteratä cit §i cea nealteratá, preponderenfa mineralelor argiloase din grupul micelor hidratate, in special illit expandat, urmate de minerale argiloase din grupul montmorillonitului (beydellit, montmorillonit). In toate probele au fost puse in evidenfá $i ürme de caolinit. Compozifia mineralogicá gásitá la probele analizate, predominarea illitului expandat $i a mineralelor montmorillonitice, asociatá cu un continut, scázut de caolinit, este favorabilá alunecárilor, indeosebi celor superficiale. Dacä analizele curbelor de difracfie a razelor X $i cele termice diferentiale n-au evidenciát nici о deosebire esenCialá intre zóna alteratä ?i nealteratá, studiul microscopic, in schimb, a pus ín evidenCá о oarecare diferenCá intre probele ce provin de la suprafaCa formaCiunilor alunecate $i cele de la adincime. Astfel se remarcá о intensá fisurafie in secCiunile verticale ale probelor de la adincimi de 3 $i 5 m, de-а lungul cárora apar acumulári de limonit, dovedind circulaCia oxizilor de fier. La adincimea de 9 $i 10 m argila aratá о őrien tare superioará in comparafie cu probele de la adincimi mai mici. Fisura(ia probelor de la adincimile
