Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1983)
III. Zoologie
PREZENTA ORDINULUI CICONIII ORMES IN AVIFAUNA VÄII MURE$ULUI INTRE DUMBRÄVIOARA $1 IERNUT SZOMBATH ZOLTÁN, ANTAL VASILE Prezenta lucrare i§i propune studierea ordinului Ciconiiformes pe baza observafiilor spontane $i sincronice efectuate intre anii 1962—1978 In valea Muresului, intre Dumbrävioara §i Iernut. Aducem multumiri $1 pe aceastä cale colectivului de observatori din Tirgu-Mure?: Szabó Iosif, Gombos Attila, Kelemen Attila, Szombath ßtefan, Kulcsár László, Bartha Tibor care ne-au pus la dispozifie observafiile lor. Descrierea terenului Terenul cercetat este situat in zóna superioará a sectorului Muresului mijlociu, avind о lungime de 64 km pe cursul apei. Limita superioará a zonei cercetate este punctui hidrometric Glodeni, cu altitudine de 329 m, iar limita inferioarä este confluenfa Comlodului cu Muresul, cu altitudine de 274 m. Scáderea apei este de 55 m, iar media precipitatiilor anuale este de 600 mm. In acest sector valea Muresului este destul de largä (1—3 km), avind meandre, iar albia cuprinde numeroase insule temporare $i cíteva cu caracter constant, ca oele de la Criste§ti. Afluenfii Muresului sint mici, cu debite särace. Din punctui nostru de vedere mai insemnati sint: piriul $ar care face legäturä cu lacul de la Färägäu (rezervafie naturalä); Nirajul, avind о lungime de 78 km $i Comlodul, in valea cäruia nu de mult timp erau incg biotopuri favorabile pentru Ciconiiformes. Malurile Muresului sint acoperite incä partial cu salcie, plopi, salcimi, porumbele etc. (Pl. XXXIV). In timpul observafiilor efectuate intre 1962—1978, aspectui terenului cercetat s-а schimbat foarte mult. Terenurile mlä$tinoase cu stuf in zona inundabilä a Muresului, cum erau cele de la Cipäu, Iernut, au fost desecate (1975—1978), la fel ca §i micile lacuri rázlefe $i temporare. Momentan biotopuri favorabile sint: braful mórt al Mure$ului deasupra ora$ului Tirgu-Mure$, lacurile §i stufäria de la More§ti, formate, de asemenea, in albia riului päräsitä de mult. Lucrärile de amenajare vor schimba §i mai mult aspectui väii, prezenta lucrare servind ca bazä de comparafie a cercetärilor ulterioare de acest gen.
