Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1983)
I. Geologie – geografie
14 JAKAB SAMOILÄ, SIGHI50REAN VALENTIN 2 lor agricole de producfie din areale pedogeografic omogene, care au de rezolvat probleme tehnice, economice comune. ín schema de regionäre pe care am conceput-o am pornit de la faptul cä judeful Mure? se extinde pe trei zone fizico-geografice: I, zóna dealurilor joase ale Podi?ului Transiivaniei; II, zóna dealurilor ínalte piemontane ?i a munceilor ?i III, zóna montaná. Principiul care a stat la haza intocmirii acestei regionári constá in punerea in evidenfá a solurilor dominante pentru fiecare areal in parte, criteriul fundamental fiind dat de: a) sói — reprezeníat prin complexui de factori pedologici, incluzind solui propriu-zis cu toate insu?irile sale intrinseci (texturä, chimism, profunzime etc.), pozifia lui pe relief, relafiile cu substratui geologic, cu apa etc.; b) modul de asociere in Sp a f i u a diferitelor tipuri de soluri. La baza intocmirii regionärii, conceputä de női, au stat studiile pedologice la scara 1 : 10.000 ?i 1 : 20.000 intocmite pe teritorii comunale sau unitáfi agricole. Rezultate ?i discufii, In cadrul judefului Mure?, ca rezultat al imbinárii diferite a complexelor de condifii fizico-geografice ?i a activitáfii multiseculare a omului am stabilit 11 areale sau regiuni pedogeografice (pl. I) Fiecare regiune pedogeograficä se caracterizeazä prin predominarea unui sau mai multor tipuri de sol, determinate de о anumitä imbinare a factorilor pedogenetici, diferitä, mai mult sau mai pufin, de cele din arealeie vecine. Fiecare dintre aceste regiuni ridicä probleme concrete diferite de ameliorare, de organizare a teritoriului, de rotafie a culturilor, de agrotehnicä etc. Caracterizarea fizico-geograficä sinteticä a regiunilor pedogeografice este data in tabel pl. II,. Modul deosebit de imbinare a factorilor fizico-geografici ?i antropici este reflectat mai ales ín repartifia procentualä a principalelor tipuri de soluri din fiecare regiune pedogeograficä care se poate urmäri in (pi. Ill) pe coloanele verticale. Limitele unora dintre regiunile pedogeografice coincid ?i cu alte limite de areale de dezvoltare optimä a unor plante de culturä sau de räspindire a unor formafiuni vegetale, in alte situafii coincid cu limite geomorfologice, hidrogeologice etc. ln astfei de situafii limitele sint de obicei tran?ante, usor de fixát pe hartä, eie fiind in acela?i timp chiar limite de areale fizico-geografice. Astfel de exemplu limita esticä a regiunii 1/6 (Podi?ul central-estic al Tirnavelor) coincide cu limita esticä de cre?tere optimä a vitei de vie in Podi?ul Transilvaniei ?i, in acela?i timp, cu limita vesticä de aparitie a fagului. Spre deosebire de astfei de situafii de limite clare, existä altele, greu de surprins, cum este cazul dintre regiunile 1/5 ?i 1/6 sau 1/1 ?i
