Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1983)
III. Zoologie
RATA NEAGRÄ (MELANITTA NIGRAL.) LA TIRGU-MURE$ KÓNYA ISTVÁN Cu ceva mai micä decit rata mare, ra(a neagrä (Melanitta nigra L.) poate fi observatá mai rar in tara noasträ. Aria de räspindire este emisfera nordicä (Pl. XXIX, harta). Este specia care apartine tipului faunistic holarctic, a cáréi räspindire se aflä mai ales in zona borealä. Locurile de cuibärit se intind prin meieagurile europene, ín pártile nordice ale Asiei pinä ín vestül Alascäi si mai izolat in Scotia, Irlanda, Islanda, Insula Spitzbergen $i in citeva párti ale Peninsulei Labrador, ln interiorul acestor zone, in räspindirea ei, gäsim unele goluri, care pot fi explicate prin existenta a douä centre de räspindire. Aceste centre i$i au originea lor in era glaciarä §i se impart intr-un centra nord-estic, atlantié, ?i intr-unul nordic, pacific. Cele douä populaüi care sínt despärtite printr-un gol se deosebesc prin forma §i culoarea ciocului atit de múlt, incit unii autori le considerä ca spécii separate (Melanitta nigra si Melanitta. americana). Exemplarele tinere in prima toamnä au ciocuri cu totul asemänätoare, dar mai tirziu, intr-o perioadä de cre$tere care se accelereazä treptat, eie tree printr-o schimbare. Asemänärile mprfologice intre cele douä populatii sínt mari, din care cauzä astäzi sint tratate ca douä subspecii ale aceleiasi spécii. In Siberia de nord„pe cursul inferior al fluviului Lena se presupune cä existä о zonä de contact intre cele douä populatii, mai la est de о zonä analoagä, а ratei catifelate Melanitta fusca. Locurile de iernare ale acestei spécii migratoare sint räspindite pe tarmurile europene §i americane ale Oceanului Atlantic §i ale Oceanului Pacific, $i se intind pinä la 35°—40° latitudine nordicä. Pe apele interioare specia apare cu totul intimplätor. Biotopurile ei sínt lacurile adinci cu apä dulce, ín zona pädurilor de conifere, fiordurile $i golfurile de mare, prejmuite de päduri cu conifere. In afara perioadei de cuibärit, о intilnim aproape exclusiv pe mare. Hrana este compusä mai ales din scoici mari, ca de exemplu scoica neagrä (Mytilus edulis galloprovincialis), Ostrea (Ostrea edulis), Pecten jacobaeus, Cardium, Mya, Macoma si altele, insecte si larvele lor. In timpul cuibäritului hrana principalä о constituie scoicile dulcicole
