Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1983)
III. Zoologie
3 CUNOA$TEREA BROA$TEI DE MLA$TINA 139 16—37. Prin aceste amplitudini de variadé, popularia de la Färägäu se incadreazä in amplitudinea variadéi populatiei de la Reghin, descrisá de mine (S tug ren 1966). Aceasta inseamnä cä ambele populatii reprezintá aceea?i subspecie. Dupä opinia lui Del у (1953) ?i Fuhn (1962), Rana arvalis de la Reghin apartine subspeciei wolterstorffi. Dupä opinia mea, argumentatä ín lucrarea mai sus citatä (1966), subspecia wolterstorffi nu este valida, la Reghin ca ?i ín alte párti ale Transilvaniei existind forma nominatä. Pe baza acestor considerente, ?i populafia de la Färägäu aparf i ne subspeciei Rana arvalis arvalis. Analiza desenului dorsal a arätat cä popularia de la Färägäu cuprinde toate formele cunoscute din literaturä ?i anume, in propor(iile: forma „striata“ — 5 ex., forma „maculata“ — 1 ex., forma cu puncte dispersate — 3 ex., forma uniform coloratä — 6 ex. E?antionul analizat aratä un‘polimorfism genetic ridicat. Semnificafia acestor proporfii nu a fost pinä in prezent elucidatä. Dupä S tug r. en (1966), repartifia geograficä a formelor „striata“ ?i „maculata“, ca ?i procentajul lor in populafii pe intinsul intregului areal al speciei, din Franta píná la Lacui Baical, din Delta Chiliei pinä in Laponia, este intimplätoare, polimorfismul genetic al populafiilor fiind supus fenomenului de derivä a genelor. Dupä alte date insä, procentul indivizilor cu bandä vertebralä deschisä se reduce de la sud spre nord, fiind deci un fenomen elinal (Toporkova 1964). 4. Aspecte biocenologice Populafia de Rana arvalis de la Färägäu este legatä de biotopuri deschise, ca dealtfel ?i populafiile din alte párti ale arealului speciei (Garanin 1968). Broasca de mla?tinä este о specie euritopä, capabilä sä ocupe un numär mare *>i variat de biotopuri. La Färägäu, broasca de mla?tinä se aflä in asociafie cu alte spécii de amfibieni ?i anume: Triturus vulgaris, Bombina variegata $i Rana dalmatina. Asocierea íntre R. arvalis R. dalmatina, pare sä inlocuiascä in partea sudicä a. arealului speciei R. arvalis, asocierea acesteia cu R. temporaria, un fenomen freevent in partea»nordicä a arealului speciei (Garanin 1968). Aceastä inlocuire a lui R. temporaria prin R. dalmatina se explicä prin faptul cä in bazinul Transilvaniei R. temporaria este о specie ata?atä munfilor ?i nu zonei de dealuri ?i cimpie. 5. Concluzii 1. Populafia de Rana arvalis de la Färägäu, jud. Mure?, reprezintä subspecia nominatä R. arvalis arvalis. 2. Esantioanele studiate au prezentat un accentuat polimorfism genetic in ceea ce prive?te desenui dorsal. 3. Broasca de mlastinä formeazä aici о pereche de broaste brune cu R. dalmatina, spre deosebire de pärfile nordice ale arealului unde este asociatä cu R. temporaria.
