Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1983)
Sommaire
9 INTRODUCERE Interesül pentru ?tiin(ele naturii are о veche tradRie pe meleagurile muresene. Astfel, in anul 1763, la Tirgu-Mure? se alcätuie?te una din cele mai vechi colefii de plante. Valoroase colecRi de ?tiin|;ele naturii se creeazä ?i in cadrul unor ?coli din Sighi?oara ?i, mai tirziu, Reghin. Remarcäm in mod deosebit interesül manifestat pentru ?tiin(ele naturii de marele cärturar iluminist Gheorghe $incai (1754—1816), originär din Riciu, jude(ul Mure?. Astfel, acest corifeu al üpcolii Ardelene, preocupat de luminarea poporului ?i, deopotrivä, de cultivarea interesului acestuia pentru ?tiintä, a elaborat valoroasele lucräri Inväjäturä fireascä spre surparea superstitiei norodului, Istoria natúréi sau a firei ?i un Vocabulariu pentru cele trei regnuri ale istoriei naturale (1806), cu termeni in limbile romänä — latina — maghiarä •— germanä. Un ?ir intreg de invä(a(i, originari din judeRil Mure? sau care au activat pe aceste meleaguri, au adus contribuli, unele remarcabile, la cunoa?terea ?i popularizarea bogäRei florei ?i faunéi Transilvaniei ?i a Romäniei in general. Le datoräm atit tratate, eit ?i studii tipärite in anuarele ?colare sau in alte publicaRi. De altfei, instituRile de invätämint mediu existente in Tirgu-Mure?, Sighi?oara, Reghin aveau ?i biblioteci, in fondul cärora existau valoroase lucräri din domeniul ?Шп^е1ог naturii. Astfel de cärR de specialitate existau ?i in alte biblioteci cu caracter public sau particular. Mentionäm, de asemenea, legäturile strinse intreRnute' indeosebi de reghineni ?i sighi?oreni cu Asociatia transilväneanä pentru ?tiin(ele naturii (Siebenbürgischer Verein für Natur-Wissenschaften) din Sibiu, care a numärat in rindurile ei mulR membri din aceste pärR. Dintre cärturarii mure?eni care s-au distins prin contributiile lor in domeniile ?tiin(elor naturii, ii amintim pe: Johann Ch. G. Baumgarten (1765—1846), autorul operei Flora descriptiva a Transilvaniei (Enumeratio stirpium... 1816), prin care eruditui sighi?orean a intemeiat botanica moderna a Transilvaniei; Alexandra Uiläcan (1846—1927), din comuna Här(äu, íntemeietor la Liceul din Blaj al uneia din primele grádini botanice de pe lingä ?colile secundare din Europa, autor de manuale ?colare de botanicä, Zoologie, mineralogie; Karl Petri (1852—1932), renumit zoolog sighi?orean, colecRonar de coleoptere, autorul operei Siebenbürgens Käferfauna auf Grund ihrer Erforschung bis zum Jahre 1911; Ambrosiu CheRanu (1868—1934) din comuna Ercea, autorul tezei de doctoral ContribuRi la cunoa?terea Ruppiei Transilvanica (1891), custode al Muzeului de ?tiin(:ele naturii si al Grädinii botanice a Liceului din Blaj, autorul unui manual de botanicä; Zaharia Pan(u (1866—1934) din Tirgu- Mure?, specialist in botanicä popularä, istoria botanicii ?i floristicä, autor al valorosului tratat Plantele cunoscute de poporul román. Vocabular botanic cuprinzind numirile románé, franceze, germane ?i ?tiintifice (Bucure?ti, 1906) ?i al lucrärii Orchidaceele din Románia (Bucure?ti, 1915); Arnold Müller (1884—1934), profesor reghinean, vestit entomolog, descoperitorul, la sud de Cozia, al speciei de läcuste ,,Chortippus acroleucus
