Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

II. Istorie

7

DEZVOLTAREA SATULUIIBANENTI

91

Numärul T .q1

carelor V2 1 2V2 3 3V2 4 4V2 5 5V2 6 6V2 8 9 97г 121/г 1R1

de fin__________________________________________________________

Numärul .

familiilor 1 5 44322233211 2 1

cu finat

La finaturi se adaugä $i locui de finat, de un car de fin, a iobagului Grama Lazär (Grama Lázár).

De retinuit cä in conscripta din anul 1722 apar inscribi iobagi färä sesie, dar care au pämint de aräturä §i finat, cum este cazul lui Dan Cräciun (Dán Krátson) care este judele satului, sau care au numai finat, cum este cazul lui Jeler Torna (Sellér Thóma). Apar $i iobagi care au sesie, dar nu au decit un pämint de aräturä cu о capacitate de numai о gäleatä, oum este cazul iobagilor Sava Petru (Péter Szavá) §i Märcu? Dänilä (Márkos Danila) §i iobagi, care, de?i au sesie, nu au nici páminturi de aräturä $i nici finaturi, cum este cazul lui Moldovan Costin (Moldovan Kosztin), Co,$ar Florea (Kosár Flóra) $i Nicra Simion (Nikra Simon).

In ceea ce prÍvelte suprafata sesiei iobäge$ti, cu toate apertinentele, se miíycá intre 0,5 $i 7 iugäre, ceea ce confirmä faptul cä „cu inceputul secolului al XVIII-lea se accentueazä procesul de färimitare ?i de scádere a suprafetei sesiei cu consecinte ín structura socialä, ín sensui cä fenomeniul de jeleinizare a iobágimii de pe domeniul Gurghiu va primi női valente“10.

Prestatii feudale — Economia feudalä se intemeieazä $i in aceastá perioadä pe prestatiile iobagilor, prestatii in muncä, in naturá $i in báni.

ín continuare ne vom referi la prestatiile feudale ale iobagilor din Ibane$ti, conform urbariilor din anii 1644, 1652, 1665 $i 172211.

Slujba (servitia) este prestatia cea mai apäsätoare, iobagii slujind dupä vointa stäpinului $i a dregätorilor sái. In cadrul robotéi supu.pi efectueazä tcate muncile legate de oultivarea ?i exploatarea arabilelor $i fínat’urilor alodiale, ará, secérá, string $i transports recolta alodialä la curie ?i in máieristi12. In urbarii se aratä cä sint exceptati de la robotä juzii satelor, áar meseri:a$ii saitelor slujesc cu meseria lor pentru domeniu. In urbariul din anul 1665 se specificä cä atimci cind dulgherii lucreazá peste zilole datorate in cadrul robotéi pentru Fisc, Li se dá pe zi, pentru fieoare persoaná, cite 20 de denari $i 6 piini$oare de la curtea din Gurghiu.

Dijma (decima) la Ibán&jti nu se generalizeazä ín aceastä perioadä. Urbariile ínscriu dijma numai din oi, porci ?i stupi. Din oi $i porci se dädea unul din cincisprezece, iar din stupi se dädea unul dán zece. Taxa

10 Liviu Ursutiu. Relatii agrare pe domeniul Gurghiu in secolele XVII—XVIII (Tezá de doctorat-manuscris), CIuj-Napoca, 1975, p. 22.

11 Urbariile citate.

12 Liviu Ursutiu, Relatii agrare ... p. 23.