Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

II. Istorie

74

ELENA MIHU

2

din Tirgu-Mure? „ ... ßi inaintea me a§a s-au legat intärindu-se prin iscalitura те protopopul Ghiorghie din M. Va§arheiu“3 4. E.xemplarul de la mänästirea Neamt, a poposit ?i ín localitá^ile Singeorgiu de Pádure ?i bogig „ ... vleat 1737 mart (ie) zálele 8 den. Adecá eo popa Ion din Sin Gioz de Pádure vindu aceastá pravilá .. . iar popa Simeon zis Bodovici dereptä 17 florinfi... fi am seris eu deiacul den Räßinari cu zisa popéi Ion... feind in tirgul Ionäpelei“. ln anul 1750 apare men|ionatä si in localitatea Logig. Exemplarul de la Eiiblioteca Centralä Universitarä Cluj, la sfir$itul secolului al XVII-lea se afla la Ru?ii Mun(i „Scris-am eu logofätul ... Rusimneci cum sä sä ßtie cä iaste acesta pravilä a mea cä am avut la jupineasa Lazarina galbeni 595“.

Teascul tirgovi?tean al inceputuhm de secol XVIII, tipáre^te traducerile lui Antim Ivireanu, prin iscusdtul sau tipograf Gheorghe Radovici. Ti parituri le ie?i<te intre anii 1710—1715 datoritá limibiá románe?ti dare ?i a execupei grafice deosebite au fost cäutate de locuitörli satelor romäne?ti, prezenfa lor acoperind íntreaga arie a judefului Műre?. Numárul acestora atinge cifra de 23, despre multe altele avem mär túrái dooumentare.

Tipáritura care a avut cea mai maré circulatie ín jude^ul nostru este Octoihul, 1712, pastrat ín 11 exemplare, fapt impresionant, tinind cont de tirajele restrinse in care se tipäreau' cár(ile aeelor vremuri. Pót fi intilnite in looalitátile: Archita, Chefani, Logig, Sintandrei, ßardu Nirajuluii, $äulia de Címpie, Subpädure, Vidrasäu, Vinätori, Valea Largá si un exemplar din colecpa lui füstin Handrea. In cataloagele de carte veche romäneascä consultate, Octoihul figureazä cu 464 de pagini, iar cel gäsit ín localitatea $ardu Nirajului are in plus incä 149 pagini, cuprinzínd „slujbele de ob?te“, iar cd de la Sintandrei 159 p. + 36 pagini. Probabil cä aceastá parte era cäutatä, fapt constatat ?i in cazul Octoihului de Rimnic, cind am gäsit legatä separat numai aceastá parte. Dupä insemnärile de pe exemplare, aceastá carte era denumitä chiar „ohjte“, „aceastá ob?te“ ... Din insemnarea exemplarului de la Chetani constatäm acela?i lucru ,,Acest ufac (octoih) este färä de obßte... ßi acesta sä sä ßtie cä ar fi pre bun de obßte“. Pe acela?i exemplar mai apar ?i alte insemnäri; la p. 243—265 „aceastä carte a cumpärat-o Simion Bouafi de la popa Vasile pe bani buni... scris-am eu popa Gligorie ... Gheja 21 ocio(mbrie)“; iar pe forzat 2 „Acest oftan este a lui popa loan di la Petea daseälu“. Pe coperta a doua interior este lipitä о foaie dintr-un manuscris, in limba slavonä (format in folio, scrisul ro?u ?i negru, sec. XVI?)

In colectia lui Iustin Handrea (intemeietorul primuluii muzeu sätesc in Välenii de Mure?), pästratä de David Lázár, se aflä un exemplar defectuos, cu о gravurä la p. 230 reprezentind pe „Isus binecuvintind“ (5x4 cm). Din raentiunile fäcute la p. 144—146 si 230 reiese cä dupä 4 ani de

3 Nedelcu Oprea, Propuneri pentru editarea unui atlas al circulafiei eärfü vechi románe?ti, in Tirgovifte, cetate a culturii romäneßti, partea I, Bucure$ti, 1974, p. 56.

4 Ibidem