Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
70 IOAN AUREL POP 4 Hunedoara $i Szabolcs12. Cele dm Hunedoara, care ne privesc mai direct, sint Sarmizegetusa, Smtämärie Orlea, Reia, Smpetru, Cime?ti, Ostrovel. Riu de Mori, Gäureni, Suseni, Valea jSehi?el, Ohaba, Nuc^oara, Galati, Fize§ti, Undue, Federi, Ponor, Bar, Poieni, Pala — Bäu tarul, Bucova §i Pooe$ti. Dar cum reiese din alt document de la 1531, ocupat cu probleme importante in slujba regatuliui, Sigismund de -Cáréi nu s-а putut prezenta la punerea in stäpinire si de aceea a cerut regelui un nou termen pentru aceastä proceduirä. Regele índepline§te rugämintea suspusulud säu, poruncind capitlUiliUii din Lelez sä fixeze о nouä introducere, dar nu mai sint pomenite decit posesiuniüe din comitatui Szabolcs13. Deducem de aid cä, de$i avea act regal de daruié, Sigismund de Carei n-a intrat e-» fectiv in stäpinirea posesiuniikr din comitatui Hunedoara, foste ale iui Ladislau Cindrei? de Riu de Mori, pentru cä regele däruise acelea?i posesiuni dupä cum ,s-a väzut, $i lui Paul de Bircea. Dar cel dintii däruit va lupta pentru a obtine satcle dán comitatui Hunedoara, cu atit mai mult cu eit sotia lui era ehiar väduva celui deposedat, adicä a lui Ladislau Cindre?. De aceea, la punerea in stäpinire a lui Paul de Bircea, Sigismund de Carei apare intre contrazicätori. Aceyti contrazicätori au fost: nobilul Cindea de Unduc (Kende de Onchok), in numele doamnei Lucia, väduva lui loan Cindre? (Ioannes Kenderes), al lui Petru, fiul ei, $i al lui Ladislau Cindea (Ladislau Kendeffi), tutorele lui Petru (din Riu de Mori); Moisu, enezul lui Sigismund de Carei (Moysu kenezius Sigismundi de Karoly), in numele acestuia din urmä ?i al sotiei sale (väduva lui Ladislau Cindre.?). S-au mai infä(i?at Stefan Moise (Moys), in numele stäpinulua säu, Ladisltau Cindea, pentru о parte din posesiunea Riu de Mori, precum $i cneazul sotiei lui Sigismund de Carei numit Oprea (Opra kenezius), pentru о portiune din satui Ostrovel, fosta a räposatului loan Cindre?, despre care stäpina cneazului pomeniit afirmä cä i-a fost dotä. ln termenul fixát de la introducerea in stäpinire a lui Paul de Bircea, Sigismund de Carei n-a putut aduoe dovezi despre drepturile sale efective de posesäune in comitatui Hunedoara, oi numai despre cele privind mo;?ia Zau de Címpie (Zaah), din Comitatui Turda. Pentru aceastä portiune din Zau s-а prezentat in numele lui Sigismund de Carei "inteleptul“ cneaz Petru (providus Petrus kneazius), care locuia pe mo$ia aflatä in discupe, precum si vecinii, adicä nobilul: Cristophcr Szengyeli, apoi loan, cneazul lui Stefan Bogathi $i Toader, cneazul lui Martin Gaz14. Sínt amintiti, dupä cum lesne se observä, in acest document cinci cnezi, prezenti ca impotrivitora, in numele stäpinidor lor: Moisu, Oprea, Petru, loan ?i Toader. Primii dói sint ariginari din фага Hategului, iar ceilalti de pe Cimpia Transilvaniei. Faptul ars mai multe semnifieatii. Intii de toate, notiunea ?i titlul de cneaz n-au dispärut de pe Cimpia TransiLvaniei nici in veacul al XVI-lea, dovadä a putemicelcir traditii cneziale romäne$ti din zonä. 12 Géresi К., A Nagy-Károlyi gróf Károlyi család oklevéltára, vol. III, Budapests, 1885, p. 181—182. 13 Ibidem, p. 184—186. 14 Kemény J. op. cit., p. 175—176.
