Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
I. Arheologie
5 AJSEZAREA PREFECT DALA DE LA $IRIOARA 63 bilá ou cioburi gi pietricele ín compozifie, dar apare gi о categorie ce are ca degresant nisip gi care este mai rezistentá gi mai birue arsá. Farma ceramicá cea mai frecventá este cea de borcan cu fundul ingust gi gros, corpul arcuit, gura largä avínd búza evazatä cu marginea rotunjitá sau subtiatá. Vasele lucrate cu mína sínt lipsite de omamente. In schirnb vasele lucrate la roatä, mult mai rare in cadrul agezärii, dán pastä cu nisip in compozitie, arse castaniu-negricios, cu peregi subtiri, sínt decorate pe umeri cu benzi de linii drepte $1 in val {pl. XXXIV/4). Amintim, de asemenea, prezen{a ín cadrul ceramicii lucrate cu mma a fragmentelor de távi cu peregi scunzi (pl. XXXIV/10) sau ínalti. Ceramicá similará céléi descaperite in locuintele de la birioara se cunoagte la: Sálaguri20, Comaina de Jós21, Bratei22 in Transilvania precum gi intr-o serie de descoperiri dinafara aroului carpatic23,. Agezarea se poate data, pe haza analogiilor amintite $i ín functie de evolutia profilelor ceramice, cél mai probabil ín sec. VIII ел.24. Dórim sä prezentám aici gi rezultatul unui sondaj efectuat in vatra satului Coasta (com. $ieu-Odorhei) punét situat la circa 1,5 km de agezarea prezentatá mai sus. Pornit de la descoperirea, cu ocazia unor lucrári gospodäregti ín grádina cetáteanului Gáurean Toader, a unui váscior llucrat cu roata inceatá gi decorat cu benzi de linii in val. (pl. XXXVI/2), sondajul a dús la descoperirea unei locuinte de tip semibordei de forrná rectangulará cu laturile de 3,6x3,2 m (pl. XXXVI/1). ín coltul de est al locuintei era amenajat un cuptor construit din piatrá de riu, iar gura márginitá de lespezi din gresie. Cuptorul, de forrná pátratá cu latura de 1 m, avea vatra cu 0,3 m mai sus decit podina locuintei. Locuinta se sprijinea pe tálpi groase de lemn ale cáror resturi carbonizate maroau marginile gropii bordeiului. Inventarul locuintei cuprinde ín alfara vásdorului descoperit intimplátor, alte douá vase de tip borcan lucrate ou mina gi decorate ou linii orizontale gi in val negligent trasate pe umerii vaselor {pl. XXXVI/3-4). Vasele lucrate din pastä cu pietricelele in compozitie, de culoare gälbui-cärämizie, permit datarea acestei locuinte in aceeagi perioadá cu agezarea din punctui „Rítul $iriorii“, deci sec. VIII e.n. Descoperirea pe cuptorul locuintei a unui fragment din acelagi tip de tava ou peretii inalti ca gi in agezarea de la Sirioara, ne oferä un indiciu in plus pentru contemparaméitatea acestor descoperiri. Cencetärile efectuate pe teritoriul localitátii $irioara, preoum si sondajul efectuat la Coasta, degi modeste ca intindere gi rezultate, au per-21. I. Glodariu, Fl. Costea, I. Ciupea, op. cií., 87 sqq, fig. 60/2-3, 63/2, 66,67. 22 E. Zaharia, Populafia romäneascä tn Transilvania in secolele VII-VIII. (Cimitirul nr. 2 de la Bratei), Bucuresti, 1977,66, fig. 14/6. 23. Dan Teodor, Teritoriul est — carpatic in veacurile V — XI e.n. Contribupii arheologice fi istorice la problema formára poporului román. Iasi, 1978, 80-82: I. Mitrea, Carpica, 12, 1980- 75 sqq. 24. In favoarea unei astfei de datári pledeazá $i faptul cä ceramica din forfificafia cu val $i palisadä de pe teritoriul aceleiagi locali táti, oe-$i aflá Inceputurile in secolul al IX-lea, prezintá profile mult mai evoluate (M. Rusu, $t. Dánilá. F.I, 2. 1972, 47 sqq.).
