Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
I. Arheologie
3 A$EZAREA PREFEUDALA DE LA §1 RIO AR A 61 Pe suprafata a$ezärii, in zona deafundatä, s-а descoperit о sabie scurtä, cu un singur täi?, lungä de 50 cm §i lä^imea täi$ului de 3,7 cm. Minerul, lung de 12 cm, prezintä ре о laturä о concavitate in care se fixau pläsele prinse cu nituri de fier (pl. XXXIII/10). Piese identic© ca forrná ?i dimensiuni s-au descoperit la Ru$tior5 $i Simione?ti6 (jud. Bistrita- Näsäud) ?i Ri$nov7, piese considerate de facturä dacicä. Noi inclinäm sä atribuim pdesa de la $irioara nivelului de locuire din secolul VI e.n., aici lipsind un nivel mai veehi de loouire8. Ceramicä, formeazä categoria cea mai numeroasä a inventarului, i§i gäse^te numeroase analogii la: More?ti9, Porumbenii Mici10, $eica Micä11. Bratei12, Sinmicläu?13, Biharea14 in Transilvania ?i inafara arcului carpatic la Ipote$ti15 * $i Bäleni-Romäni10, a^ezäri ce se dateazä in secolele V-VI e.n. A^ezäri comtemporane celei de la ßirioara au fost depistate, in aeeastä parte a Transilvaniei la Lechinta, Sinmihaiu de Cimpie, Delureni, $opteriu, Archiud17. rfinind seama de analogiile citate si de repertoz'iul formelor ceramice inregistrate, a$ezarea se poate data in secolul VI e.n. Pentru determinarea etmcului celor care au locuit aici, trebuie subliniat faptul cä majoritatea formelor ceramice, ca ?i maniera de exeoufie i$i aflä suportul in oläria perioadei anterioare. ln cadrul acesteia trebuie remarcatä prezenfa majoritarä a ceramicii cenu$ii zgrunturoase ce continua о clarä traditie то man ä18. Cea care produce §i foloseste aeeastä ceramicä este popularia romanicä din spatiul fostei provincii. Descoperirea unui singur fragment decorat prin ?tampilare, in lipsa altor categorii ceramice. vehieuiate de catre gepizi, oferä mai degrabä un criteriu cronologic decit un ul etnic. 6. Descoperire Intimplätoare (Mz. Bistrita)., 7. Sabia este expusä in Mz. J udetean Bra$ov la perioada dacicä. 8. Säbii scurte cu un singur täi? dar cu miner diferit apar freevent in necropolele de secolul VI. e.rf. M. Ro?ka, AISC, 1928 — 1932, Cluj, 1932, 71; D. Csallány, Archäologische Denkmäler der Gépidén im Mitteldoixaubecken, Budapest, 1961,258; K. Horedt, Moresti, 191. 9. Ibidem, 122 sqq, fig. 44 — 69, pl. 32-40. 10. K. Horedt. Z. Székely $i §t. Molnár, Materiale, 8, 367, fig. 5-". K. Horedt SCIV, 15, 1,1964, 189. 4 E. Zaharia, Dacia NS, 15, 1971, 278; I. Nestor, E. Zaharia, Materiale, 10. 196, fig. 3. 13. Gh. Anghel, M. Bläjan, Apulum, 15, 1977, 285 sqq. 14. S. Dumitrascu, Ziridava, 10, Arad, 1978, 81 sqq. 15. Petre Roman, Suzana Ferche, SCIVA, 29,1,1978,73 sqq. 1B. Luciana Muscä, Tiberiu Musoä, Materiale si cercetäri arheologice. A XIV — a sesiune anualä de rapoarte, Tulcea, 1930, 423 sqq; Luciana Muscä. Nord vestül Munteniei in secolele V-VII, la colocviul "Continuitatea populate! autohtone in spapul carpato-dunäreano — pontic §i relapile ei cu unele populatü in migratie“, Tg.-Mures, 1981. ’7. Materialele provenind din descoperiri de suprafatä ?i cercetäri arheologice in Mz. Bistrita. 1ä. Ligia Bärzu, Continuitatea creafiei materiale ?i spirituale a poporului román pe teritonul fostei Dacii, Bucure$ti, 1979. 82, Sever Dumitrascu, Comunicäri }» referate. Al XUi-lea Simposien international de ceramicä, Sibiu, 1981, 41-43.
