Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

I. Arheologie

48 ISTVÁN FERENCZI 16 „alpin“ al Fägära$ului, care formeazä un fel de „fundal“ gigantic, de ne­­trecut al cimpiei Arge§ului, se pare a fi inläturat §i ultimul obstaool de а-l identifica cu Máris-ul amintit de Herodot $i de Strabon, care — con­form afirmatiei ambilor —, intr-adevär se varsä in Dunäre. Ajungind la capätul celor ее am dórit sä expunem in aeeastä micä lucrare, putem trage urmätoarele concluzii: Herodot $ i Strabon nu au fäcut nici о „eroare“ de geografie descriptivä, afirmind cä Märis-ul imbo­­g ä t e ? t e cu apele lui debitul Dunärii de Jos. In ceea ce prive:?te numele antic al Arge§ului, acesta trebuie sä fi fost mai eurind Máris(us) decit Ordessós, deoarece la värsarea riului cu pricina ín Dunäre existase — ce-i drept, amintitä ou citeva secole mai tirziu — о looalitate ce se numea Marisca sau Marisaim. О asemenea lo~ calitate — deocamdatä (?) — nu ne este cunoscutá documentar, dar cu toate acestea trebuie postulatá, deoarece pe celälalt mai (cél sudic) al Dunärii, exista Transmarisca sau Transmariscum. Aceasta este mentio­­natä atit in textul lui Cl. Ptolomaeus (Geograrphia, III, 10, 5), ín itinera­­riile románé tirzii (Tabula Peutingeriana, VIII, 2; Itinerarium Antonini, 223), cit $i in Notitia Dignitatum (p. 89, or. XL, 28). Máris-ul din Muntenia (sä fi fost identic fie cu Arge$ul, fie cu Dim­­bovita incá neunitá cu Arge^ul) in orice caz nu este identic curíul Máris (?) din Trans ilvania. Aeeastä concluzie aduce cu sine, na­tural, $i anumite implicari ín legäturä cu teritoriul agatir^ilor, chestiune cu care nu este cazul sä ne ocupäm ínsa in oadrul prezentei lucrári. KANN DER FLUSSNAME MARIS DES HERODOT IN DEM FLUSS­­NAMEN MURE$ AUS TRANSSILVANIEN IDENTIFIZIERT WERDEN? ( Zusammenfassung) Die Namensähnlichkeit des Flusses Maris, der „im Lande der Aga­­thyrsen entspringt und [... ] fn den Hister mündet“ (Herodot, IV, 48) mit dem Mure? von heute ist eine allgemein bekannte Behauptung, durch welche die geachtetsten Wissenschaftler veranlasst wurden, die Agathyrsen in Transsilvanien zu lokalisieren. Nach der vor einigen Jahren erfolgten Veröffentlichung des skythischen Fundstoffs aus dem (nach Fundordnung) zweiten Gräberfeld von Ciumbrud (Kr. Aliba), sind wir in den Schlußfolgerungen vorlipgender Studie der Ansicht, daß diese Lokalisation, bzw. die Identifikation des Flußnamens gar nicht so sicher ist; vor allem aus dem einfachen Grund, weil es — trotz der un­leugbaren Ähnlichkeit der beiden Namen — keine weitere Gewähr dafür gibt, daß der antike Flußname Maris dem heute Mure§ genannten Fluß entspricht. Bei aufmerksamer Untersuchung der von Herodot überlieferten Angaben komm» der Verfasser zu dem Schluß, daß die Kenntnis in be-

Next

/
Thumbnails
Contents