Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

I. Arheologie

46

ISTVÁN FERENCZI

14

ris(cus), iar brapű de vest (sä ziicem, cu oarecare incorectitudine: Arg e? ul „adevärat“) pe acéla de Orclessós. Independent de aceastä oonstatare, consulted härtile topográf ice din anil 1855—1857 ?i cele din 1900, N. Gostar a putut deduce cá Arge?ul a avut о albie mai veche la vest decit cea actuals, sesizabilä incá in direptui localitätii Criväf {la aproximativ 20 km depärtare de Dunäre), iar in matca actuals a Arge?ului putea curge Dimbovifa, care, deci se värsa nemijlooit in Dunäre in apropierea ora?ului Oltenita. (Este remarcabil, de altfel, cä ?i astäzi mai existä un ours de apä, numit „Arge?elul“, situat la vest de gura actualä a Arge?ului).

Pentru a nu ocoli adevärul, trebuie sä men(ionäm cä in legäturä cu identifioarea hidronimului actual Arge? s-au purtat multe discu(ii. Conform cuno?tintelor noastre actuale, Wolfgang Bethlen, un cronicar transüvánean de seamä al secolului al XVIII-lea, a fost acéla care, färä nici о pregätire lingvisticä, atras nuraai ?i numai de similitudinea diintre numele de ’ Apféoaua acéla de Arge?, a lansat primul ipoteza conform cáreia ar exista о legäturä geneücä intre toponimul antic ?i hidronimul modem36.

Luarea de pozi{ie a lui C. Männert am amintit-o. §i pentru K. Miller, Máris(us) este insä identic cu Argisch, Ardzisv. Se ?tie insä cä Arga?ul a fost socotit de unii oameni de ?tiin(ä identic cu Ordessós al lui Herodot (IV, 48). Cu toate cä textul „pärintelui istoriei“ nu este destul de explicit, identificarea lui Ordessós cu hidronimul actual Arge? nu pare a fi de loc convingätoare. Al. Philippide, examinind din nou pasajul in cauzä38, ajunge la aserfiunea cä Herodot ori era räu informat, ori nu a infeles indeajuns informa|iile pe care le-а primit despre hidrografia Scifiei. De aceea s-а putut in?ela in privinfa numelor.

Cu pu(in mai tirziu, Vasile Párvan propunea ?i el ipoteza situärii Argedavei „ ... undeva pe riul al cärui nume seamänä, Arge?ul, Arg-esis, Arge-dava..insistind asupra necesitäfii ca Bureblsta sä-?i fi avut re?edinfa „ ... in sudul sau in sud-vestul Carpafilor .. .“, in apropierea Dunärii, pentru a putea cit mai repede sä intervinä cu forfe directe in marile evenimente ce se desfä?urau in lumea romanä. De fapt, ideea despre caracteml antic al numelui actual al riului Arge? sub forma reconstituitä *Argesis, Párvan о argumentase cifiva ani mai inainte, pe baza unui material lingvLstic comparativ — in aparenfä foarte convingätor — , considerind forma OpSsoao'i transmisä de Herodot (IV, 48) drept о deformare sub obsesia toponimelor cariene in — ooo'i39.

15 Sur la résidencc du roi dace Burebista, In Analele ftiinpifice ale Universitati „Al. I. Cuza“ din Iafi, serie nouä, secfiunea III-a, Istorie, XVI, 1970* faset 1, p. 62, nota 31.

36 Historia de rebus Transilvanicis, Tomus quintus, nunc primum e manuscriptum edictus, Cibinii, 1789, p. 472 „. . . Argidava que Arges [!] videri potest in finibus Valachiae ..."

37 Op. cit., p. 596, 597.

39 Originea romänilor [!], vol. I, Ia$i, 1923, p. 722—723.

39 Considerapiuni asupra unor nume de riuri daco-scitice, in ARMSI, seria III, tómul I, memoriul 1, p. 2—16; idem, Getica, 42, 81, 177, 218, 235, idem; Dacia p. 82.