Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

IV. Note – patrimoniu

5 A$EZAREA PREFEUDALA SIGH)$OARA—DF.ALUb VIILOR 437

da^ii, tasarea terenului etc. $i aceastä erorare a fast compensata, stabile cu unghiuri de p$ntä mai mari' unde probabilitates erorilor este mai mare obtinindu-se о compensa fie a intregului circuit care dupä aplicarea corecturilor (corec(ii) reglementare a devenit un sistern de sprijin bine determinat ?i din ale cärui puncte de baza se pot face ulterior $i alte mäsurätori tahimetrice.

Dupä calcularea drumuirii (vexi carnetul), s-а trecut la calcularea celor 1500 de puncte radiate la care am aflat distanta reclusa la orizont (Do) §i cota relatdvä (Z). Cota absoluta care s~a transmis la toata lucrarea „s-а tras“ de la un punct fix bine materializat in teren (stilp de curent electric — stadia 1400, pet. nr. 5).

Urmätoarea fazä a fost raportarea oentezimalä a punctelor calculate. Punctele de stadie s-au raportat rectangular, intrucit li s-au cunoscut coordonatele, pentru ca apoi sä rapertäm polar din fiecare sta(ie punctele radiate. Legarea punctelor in desen s-а efectuat cu ajutorul schi(.elor de teren care au constituit memoria topogirafului. Pe aceste schi(e Sint trecute toate punctele radiate, cu numär de ordine ?i semnul conventional ales, in a £ a fel incit sein (a sä ne ofere о imagine exactä a terenului incit sä putem reconstitui, chiar dupä un timp mai indelumgat, forma fidelä a perimetrului ridlcat. S-а avut in vedere ca planul sä nu fie incärcat in mod exagerat cu date neeseutiale, sä cuprindä principalele puncte de re,per (borne, puncte de re per), in esen(ä sä scoatä in evidenfä reaiitatea arheologicä. Sectiunile de interes arheologäc vor fi redate la о scarä mai mare — 1 : 5000, precizmdu-se ín medalion. Eie vor avea inscrise la ambele capete cotele respective.

Dupä о ultimä verificare a planului in creion, s-а trecut la cartografierea lui pe hirtie de eale, respectindu-se semnele topografice conventionale pentru diferite detain, precum ,ji seffderea STAS pentru acest plan la о scarä pretentioasä — 1 : 500.

Faza finalä a constat in trasarea curbelor de nivel, din 0,50 m in 0,50 m, curba de nivel principalä fiind о linie continuä, iar curbele de nivel ajutätoare linii discontinui. Trasarea lor va oferi posibilitatea interpretärii mai facile a reliefului eit §i о orientare mai u^oarä pe plan.

Avem convingerea cä, lucrind astfei, intr-o strinsä colaborare arheolog — topográf, a fost realizat un plan arheologic complet $i exact care sä redea fidel caracteristicile importanted statiuni de la Deaiul Vdilcxr — Sighi§oara.

In incheiere, citeva oonsideratii privind importanta intocmirii planurilor topografice pentru $antierele arheologice:

— planurile topografice constituie Instrumente de lucru indispensabile, piatra de temelie pe baza cärora se poate säpa, studia, observa §i concepe activitäti viitoare, avind о bazä de discutii la concret, färä a implica deplasarea la fata locului;