Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
III. Etnografie
7 CERAMICA IN SULURI DE LUT 423 In tratarea tehnicii de lucru, pe lingä datele legate de realizarea propriu-zisä a unui vas, vom lace referiri la uneltele de muncä $i arderea vaselor. Informatiile culese din teren in perioada 1981—1983 nu aduc noutäti esentiale fatä de cele consemnate in cercetärile anului 1930 1955. Masa olarului (roata suport), de$i are denumirea uzualä de „masä“ ea este de fapt о roatä -suport cu о alpätuire aparte. Spre deosebire de roata obi^nuitä, „masa“ are discurile de dimensiuni egale, fixate intre eie de 4 fu§tei $i p rímelte о mi$care de rotate prin intermediul unui fus infipt intr-o buturugä. Cercetärile lui Fl. B. Florescu consemneazä ac^ionarea ro^ii cu genunchiul. In insemnärile mai vechi A. Filimon nota: „(...) in coleCtiile mele personale se aflä о serie de oale, fäcute cu mina, lucrate in mod spiralic, de tip preistoric. О roatä de olari care se invirte nu cu piciorul ci cu degetul.“18 Aceastä roatä, existentä in colectiile Muzeului din Reghin, este achizi^ionatä de la urma§ii lui A. Filimon,t deci este cea descrisä mai sua, ea corespunde in descriere cu datele culese de la informatori in anui 1955, ca fiind actionatä cu genunchele. Nepotul olári^ei Savina Olari, i§i aminte$te cä in perioada 1927—1933, in vacante, i$i ajuta bunica la lucru, dar roata descrisä de informator (in anui 1982) avea discurile inegale, rezultind cä in faza de stingere a me^te^ugului a fost preluatä roata obi$nuitä. Esentialul este cä roata nu avea un rol mecanic, invirtirea fäcindu-se numai pentru a a?eza vasul intr-o nouä pozitie, pentru ca olarul sä nlu se invirteascä in jurul lui. Leafa, este confectionatä din lemn, mai purtind denumirea de pieptene sau cutit. Ea se folosea la netezirea §i rotunjirea peretilor vasului. Ca о confirmare ín plus a caracterului casnic al oläritului la Deda este ínsá?i denumirea de leafä. Sub forrná $i denumire identicä este $i cutitul cu care se tála mämäliga. Cu spálátorul din cinepä sau in se realiza udarea vasului in timpul netezirii, sau la frecarea vaselor cu terei de tari(e. Operafiunea de netezire a vasului cu leafa ?i spälätorul poartä numele de „ticläzuire“. Albia era utilizatä pentru operatiunea de cricäluire sau terciuire a vaselor. Arderea ceramicii Datele recente culese din teren nu dau posibilitatea descrierii complete a cuptorului §i modul de ardere a vaselor. Date complete ne oferä cercetarea lui Fl. B. Florescu, prin reconstituirea formei cuptorului: semisferpidalä, identic cu tipul de cuptor pentru piine, de largä räspindire in tarä. Pinä la aceastä forrná de cuptor ceramica a putut fi arsä in cuptoare simple de forma unei gropi. 18 Aurel Filimon, Memoriu, Manuscris (1941) din documentele familiei Filimon,
