Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
III. Etnografie
422 AURELIA DIACONESCU 6 типа Bistra Murajului, nepoti ai olárifei Savina Olari din Deda (Pu?oa$ Iosif — 63 de ani, Ghidiu Alexandra — 73 ani). Oláritul pe Valea superioará a Mure$ului s-а stins ín jural anului 1940. Cercetárile din anul 1955 identifies 2 olari ín comuna Pietri? §i 4 olari ín comuna Deda cu to(ii apar(inind familiei Olari. Faptul cá ocupa^ia oláritului din aceastä zoná nu a fost cupránsá in nici un act oficial (cercetárile de arhivá $i bibliotecá nu aduc nici о inr formate), denotá caracteral casnic al ocupafiei, precum ?i aria restrinsá de desfacere a produselor. ín genere aeeste produse sínt cunoscute sub numele de „vasé de Deda“. О caraete-isticá importantá a vaselor in suluri de lut care conferá caracteral casnic al ocupa(iei, este faptul cá ín majoritatea lor erau confecfionate de cátre féméi, cairacteristicá generalá a ceramicii lucrate cu mina. J. Lips aminte$te íntre meseriile strávechi, cea de producere a oalelor de lut, ocupa(ie „näscocitä de féméi“, ca ramurá mai itinárá a ímpletitului15. In Jugoslavia ceramica lucratá cu mína este cunoscutá sub numele de „ceramicä femininä“ deoarece se lucra de cátre féméi, iar arderea se fácea pe vatra din casá. S-au lucrat un fel de stráchini de copt piinea §i vase grele, groase de 3—5 cm, identice cu cele preistoriee gásite ín sta(iunea Vinca. Poate fi sesizatá íncá о similáftudine cu vasele noastre ín privinja áriéi de desfacere. Ceramica färäneascä jugoslavá se schimba pentru griu in satele apropiate, era folositä exclusiv pe vatra liberá, dispárind paralel cu disparilia unor asemenea vetre din casá16. Tinínd cont de о informare culeasá din revista Etnographia editatä la Biudapesta, in legäturä cu prezenfa pe teritoriul Bulgariei a unor vase de forma cajuielor dacice, care mai sínt íntrebuint.ate ^i azi la prepararea pläcintelor, am putea trage coneluzia cá prin prezenja acestui tip de vase lucrate cu mina pe teritoriul Bulgariei, Jugoslaviei (Macedonia) $i Romani ei, ele s-ar suprapune pe vechea arie de locuire a tracilor, iar perpetuarea tradRiei din acea epoeä pinä in zilele noastre marcheazä continuitatea. Pe aceastä idee meritä consemnatá afirmajia din presa vremiii, ca ecou al expozéiéi de artä populará románeascá itineratä in Germania $i Italia de cätre Aurel Filimon, expozipe ее con(inea §i cele 55 de vase in suluri de lut: „Speciali$ti atit ln domeniul arheologic cit ?i etnografic au rämas surprinp de identitatea de forme $i de motive a obiectelor de azi ?i a lucrurilor rämase din epoca preistoricä in regiunea tracicä. In felul acesta au ajuns ei ín?i$i la coneluzia unei continuitati culturale indubitabile in regiunea carpato-dunäreanä“17. 15 J. Lips, op. cit., p. 182. 16 Catalog de ceramicä Gricearstvoto vo Makedonia — Etnolojski muzei, Scoplie, 1967. 17 Ion Hurdubepu, Constatäri sugestii in legäturä cu expozipia noasträ etnograficä in Germania — decupaj de articole din ziar neidentificat, provenit din arhiva familiei Filimon.
