Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
III. Etnografie
420 AURELIA DIACONESCU 4 9ului“ (1936) la ,,Expozi(iile de viatä säteascä“ acest tip de vase sint expuse atit de Aurel Filimon cit §i de lustin Handrea din Maiore$ti — intemeietorul primed colectii etnografice sáte$ti din j udet ul Mure?. Formele deosebite ale ceramicii in suluri de lut de pe Valea Mure?ului au atras atentia cunoscätorilor cu prilejul fiecärei expozitii, fäcindu-se referiri la vechimea lor: „oalele de lut, nestrunjite ?i färä smalt din Filea (com. Deda n.n.) ?i Pietri?, n-ai crede cä sínt fäcute recent ci le-ai lua drept produse din epoca migratiunii popoarelor“11. ln vara anului 1937 are loc la Bucure?ti Expozitia — Tirg organizatä de Liga Natio nalä a femed or románé, tirg la care A. Filimon participá cu un material etnografie selectat din zóna colinará a Muntilor Cálimani, in dorinta de a aräta cá arcul Carpatilor nu a constituit niciodatä о granitä etnicä, ci nurnai temporar о granitä politicä. Intre exponatele prezentate se numärau ?i „vasele fäcute cu mina exact ca in La-Тёпе“12. Prin autenticitatea exponatelor presa centralä mentiona: „D-l Aurel Filimon ne-a adus toate obiectele intrebuintate in viata casnicä de cätre romänii din satele colinare ale versantelor Cälimanilor, dorind sä ne arate viata adevärat romäneascä, färä nici о influentä sträinä sau industrialä (...) examinarea indeaproape a acestor obiecte ne urcä in epoci foarte indepärtate, chiar din preistorie, о viatä care a durat mii de ani färä sä sufere nici о modificare. Locuitorii acestei regiuni au fost ciobani de cind existä poporul román, räminind $i astäzi cei mai credincio^i pästrätori ai tradifiei. Dacä putem vorbi de о continuitate a romänilor ín Ardeal incontestabil cä acest stand ne oferä о bogatä serie de documente.“13 Dupä Dictatul de la Viena, Aurel Filimon itinereazä expozitia de artä popularä romäneascä in Germania ?i Italia intre andi 1941—1943. Din procesele verbale ale expozéiéi rezultä cä s-au itinrat ?i 55 de „vase de lut lucrate ou mina, oale, lespede, lespede cu picioare“. Incepind cu anul 1940 — odatä cu desfiintarea expozitiei permanente de etnografie din Tirgu-Mures, ceramica in suluri de lut este valorifiCatä in mod sporadic cu prilejul unor expozitii temporare: 1967 — la Expozitia de artä jpopulairá a Regiunii Mure? Autonome, ?i in anuR 1981 cu prilejul expozitiei omagiale „Colectiile etnografice Aurel Filimon“. Prin reinnodarea traditiei dupä о absentä de 44 de ani de viatä culturalä á Tirgu-Mure?ului, prin deschiderea expozitiei permanente de etnografie si artä popularä mure?eanä in anul 1984, ceramica in suluri de lut ?i-a gäsit locul cuvenit, pe ideea profesiunii de credintä a fondatorului Muzeului mure?ean — Aurel Filimon — de a prezenta prin etnografie continuitatea poporului román din cele mai vechi timpuri, pinä in zilele noastre. Dórin ja noasträ este ca prin aceastä lucrare sä oferim, prin schite ?i fotografii, posibiiitatea de orientare asupra uned tehnici de real.izare а 11 I.C. Murábanu, Cronica — Luna Tg.-Mure?ului (Secfia Etnograficä) ln Pro. gres culturä Tg-Murc?, 1337, An. V. nr. 2—3, p. 53. 12 Arta noasträ popularä in Dimineafa, Bucure?ti, 1937, din 21 mai p. 9. 13 Idem din 20 mai, 1937, p. I
