Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
III. Etnografie
418 AURELIA DIACONESCU 2 cetarea etnognaficä tau fäcut ca aceastä tehnicä de confecdionare jsá se transmitä din generale in generálié pina in zilele noastre, importanda constind in faptul cä reprezintä una dintre cele mai strävechi tehnici de confectionare a vaselor de lut in istoria culturii umane. Ceramica lucratä cu mina se mai intilne?te §i in alte regiuni aie globulud, dar la noi s-a mentinut ca о excepdie de la regulä, dezväluind aspecte deosebit de importante despre oläritul täränesc de-а lungul mileniilor. Pentru perioada anterioarä inventarii ro^ii olarului sint eunoscute patru tehnici de lucru pentru confecdionarea ceramicii2. Eie au apärut concomitent, ceea ce aratä cä tehnicä de lucru folositä de olarii din tara noasträ, se leagä de inceputul vietii ceramice in viata omului. In demonstrarea penmanentä a universalitätii noastre culturale se cere deci precizat ?i in domeniul ceramicii cä apar la noi de la origini toate tehunicile cunoscute pe glob, ceea ce märturise^te prezenta noasträ, permanenda noasträ in schema evolutivä mondialä. Referindu-ne la judedul Mure^ materialele arheologice ne dau indicii despre existenda ceramicii nelucratä la roatä incepind din epoci foarte indepärtate, in colecdiile secdiei de arheologie din cadrul complexului muzeal Mure?, se aflä vase dacice modelate cu mina provenite din säpäturile arheologice a lui Aurel Filimon (fondatorul muzeului mure?ean) de la Criste§ti-Mure§3, din anul 1928, ca ?i din säpäturile din anui 1950, ce condin ceramics dacicä nelucratä la roatä4. Fragmentele ceramice neolitice, vasele dacice sau din perioada medieval! lucrate cu mina, adeveresc existenda activä a populadiei in zonä pinä la inceputul secolului X. „Anul 1000“ — Cronica lui Anonymus verbind despre oamenii nevoia?i din Volevodatul lui Gelu, aminte§te de ocupadiile locuitorilar intre care $i oläritul, iair säpäturile arheologice de la More$ti au scos la ivealä ceramicä de proveniendä localä lucratä cu mina, din pastä de calitate modesta, in tehnicä nu prea evoluatä, dind indicii despre stratificadia socialä, cei „ce foloseau ceramica inferioarä ca pastä $i tehnicä (. . .) de facturä localä“ erau mai säraci5. „Ceramica lucratä cu mina, podoabele $i uneltele adeveresc existenda activä a cetädii pinä la inceputul secolului X“.6 Din tehnicile de realizare a vaselor lucrate cu mina s-au impus cele prin executarea vasului din suluri §i din inele de lut, procedee care au asigurat о rezistendä vasului, spre deosebire de procedeul executärii vasului din bulgäre de lut. Pe plan national, ceramica cucutenianä din Valea Lupului, a evidentiat ou certitudine realizarea vaselor din inele incastrate unele in altele. г J. Lips, Obirfia lucrurilor, Bucure$ti, 1956, p. 184. 3 D. Protase, Problema continuitätii in Dacia in lumina arheologiei ji numis. maticii, Bucure$ti, 1966, p. 32. 4 Dórin Popescu, Materiale II, (1956) p. 179. 5 Stefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol. I, Cluj, 1972, p. 38—39. 6 Idem, p. 46
