Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
I. Arheologie
40 ISTVÁN FERENCZI 8 töm: sectoral inferior al cursului riuilui Tisa a fost aprape impopulat, era un fel de „tara a nimänui“. In schimb, Cimpia Romänä, latá de numai aproximativ 120 km, a fost implnzátá ou ajezári mai mici sau mai mari deschise ji fortificate cum sint cele cunoscute de la Zimnicea, Popejti, Piscul Crásanilor, Tinosul, Ocnita, Albejti, Cetáteni etc. In Moldova le amintim pe cele de la: Poiana (Piroboridava), Räcätäu, Brad, Tírgu Оспа, Fiatra ßoimului, Cozia, Piatra Neamt — „Bitca Dcamnei“, Gotnari, Stineejti etc. Este binecunosout faptul cä Sextus Aelius Catus, generál comandant al districtului militar moesic prin anii 11—12 e.n. actionase in Cimpia munteanä, de unde str ám utasé in Tracia 50.000 de geti19 20. Dupa párerea lui R. Vulpe^0 aceastä evacuare creeazä о zonä pustie in stinga Dunärii; ajezärile de la Zimnicea, Popejti, Piscul Crásanilor sint distruse (la Popejti ultimele monede sínt de .la Augustus, iar ultimele íibule sínt' de tip Laténe III), ín timp ce la Tinosu ji Piroboridava viata continua. H. Daiooviciu21 — pe buna dreptate — nu crede cä „ ... in cimpia munteanä a fost creatä о zonä cu adevärat pustie, nici cä viata a ínoetat cu tótul in ajezärile ammtite. Avem de-а face, desigur, ou о depopulare a zonei ji cu о considerabiiä slábire a getilor din imediata apropiere a Dunárii, dar nu cu о pustiire ...“ In concluzie: dupä párerea noastrá identitatea afirmatiilor lui Herod о t ji Strabon nu este о simplä coincident ä in timplätoare, c i oglindejte о real i täte geograf ic a : MÁRIS POTAMÓS íntr-adevár se varsä in Istru, a d ,i c ä in Duna reá de Jós! Unnatorul autor cvasi antic, Jordanes, in schimb, ín a sa Getica (din secolul al VI-lea e.n.), istorisind desipre nijte evenimente ín legäturä cu neamul germanic al vandaldlor, pomenejte ín douá locuri ríul Marisia: (113) „ ... Eí adicá vandalii ocupau atunci locurile unde astäzi locuiese gepizii, linga riurile Marisia, Miliare, Gilpil ji Crisia [...] (114) Pe cind se a flau vandalii aici, li s-а dedarat rázboi de eätre Geberich, regele gotilor, la (ármul sus-ammtitului riu Marisia .. .“22. In acest context, luínd ín considerare numele riurilor intre care 19 Strabon, Geographia, VII, 3, 10. 20 Les Gétes de la rive gauche du, Bas-Danube et les Romains, in Dacia, N.S., IV, 1960, p. 316; idem, Getul Burebista, cpndiic&tor al intregului neam geto.dac, in Studii ji comunicäri — Pitcfti, I, 1968, p. 35, nota 6. 21 Dacia de la Burebista..., p. 117. 22 Traducere din Fontes historiae Dacoromanae, vol. II: Scriptores 2. Izvoarele istoriei Rbmániei, vol. II: Autori 2, Bueurejti, 1971, p. 425. Iordanes, De origine actibusque Getarum, XXII, 113.“... Quo tempore erant in eo loco manentes, ubi nunc Gepidas sedent iuxta flumina Marisia, Miliare et Gilpil et Grisia, qui omnes supra dictos excedet... 114. Hic ergo Vandalis commorantibus bellum indictum est a Geberich rege Gothorum ad litus praedicti amnis Marisiae, ubi nec diu certatum est ex aequali, sed mox ipse rex Vandalorum Visimar magna parte cum gentis suae prosternitur..
