Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
III. Etnografie
404 TR AI AN BOSOANCA 10 15. Biserica „Sf. Nicolae“ din Valea Largä. Biserica dateazä din anul 183652. Ea infäti?eazä un plan dreptunghiular cu absida nedecro$atä, poligonalä cu trei laturi. Peregi, atit la exterior cit ?i in interior, sínt tencui(i. Intrarea se face pe latura de sud. О clopotnifä se aflä pe latura de vest. Bisericile de plan dreptunghiular, cu absida poligonalä nedeecro?atä cu trei laturi formeazä un grup destul de important in judeful Mure?, numärind 15 exemplare. Din acestea doar patru au clopotnife deta$ate de bisericä (Petea, Chinciu?, Cräciune$ti §i Troita). Intrarea pe latura de sud se aflä la opt biserici (Petea, Oroiu, Bernadea, Chinciu?, Cráciunesti, Bobohalma, Rástolifa si Sinitor), iar pe latura de vest la $apte biserici (Sintandrei, Beica de Jós, Lapulna, Trei Sate, Troika, Valea Largä). De remarcat cä la biserica din RästoU(a exista о intrare pe latura de nord, astäzi inchisä. Prispe mtilnim la opt biserici (Petea, Oroiu, Chinciu$, Läpusna, Cräciunesti, Bobohalma, Rastolifa, Sinitor). Din acestea doar douä au prispe originale (Läpusna ?i Cräciunesti). Pridvor au un numär de sapte biserici (Oroiu, Sintandrei, Beica de Jos, Lapu^ana, Trei Sate, Rástoli(a, Troica). Pridvoarele la toate aceste biserici au fost adäugate ulterior. Trei biserici n-au nici pridvor nici prispä (Valea Larga, Bernadea, Valea Largä). III. BISERICI DE PLAN DREPTUNGHIULAR CU ABSIDA POLIGONALÄ NEDECROSÄTÄ, CU CINCI LATURI 1. Biserica „Sf. Arhangheli“ din Sinmárghita. In privin(a istoriei sale documentele vorbesc despre existence unui läca.? in Sinmárghita incä in cursui secolului al XVIII-lea: in 173353, 175054, 1760—1762p5 ?i 180556. Urmätoarea mentiune provine din anul 182657 §i dä de $tire cá paroli era Gheorghe Rächitä, de pästorirea cäruia se leagä inbeperea matricolelor scolare. Fatä de aceste informáld inscrip(ia de pe spatele iconostasului face cele mai exacte precizäri, nu in legäturä cu constructa clädirii, ci cu impodobirea ei, arätind cä aceasta s-а petrecut in 1838 $i e opera zugravului Porfirie lui Leon Feisa58. ln lipsa altor informafii pentru datare luäm in considerare partiul, sistemul in care a fost construitä si dimensiunile, care dacä le coröboräm cu anul 1733, cind e atestatä prima oarä biserica, atunci ineeputuriie sale le putem plasa la sfir§itul secolului al XVII-lea $i inceputul secolului ál XVIÍI-lea. 52 Sematism, Blaj, 1900, p. 380—381 53 Augustin Binea, Din istoria romänilor ..., p. 357 54 Idem, Statistica romänilor ardeleni din anii 1750..p. 279 55 Virgil Ciobanu, op. eit., p. 643 56 Gagyi Eugen, op. cit., p. 58 57 Sematism, Blaj, 19C0, p. 387 53 ,,-au zugrävit aeeastä si'intä bisericä cu toatä cheltoiala dumisale Ana Ho. däjita, fiind paroh satului Rächitä Gheorghe coratär Li tu Dumitru fát Vodä lean. Zugrav Porfiri lui Leon Feisa, anul 1838“.
