Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
III. Etnografie
7 BISERICILE DE LEMN DIN JUDE^UL MURE§ I. 401 actual, cu cel pu^in douä generatii in urmä, ne determinä sä fncercäm о datare a bisericii la inceputul secolului al XVIII-lea. Läca$ul prezintä un plan dreptunghiular cu absida nedecro$atá, poligonálá, cu trei laturi. Un pridvor a fost adáugat ulterior31 pe latura de vest; de asemenea un tum-clopotnifä a fost adáugat pe pridvorul vestic32. Intrarea se face pe latura de vest. 7. Biserica „Sf. Nicolae“ din Ьйрщпа. Biserica a fost construitá ín anul 1779, conform inscrip (lei de la intrare, ín satui Comori, pe locul uneii biserici existente cu multe decenii ínainte, adicä in 173333 §i 1760—• 1762y*, ceea ce inseamnä cä monumentul actual s-а ridicat in locul altuia, dispárut in ímprejurári necunoscute nouá. In anul 1939 ea a fost strámutatá la Lapulna de cátre membrii Casei regale in apropierea castelului. Cu ocazia acestei strámutári a fost adáugat peste pridvorul de vest un tum-clopotnifá cu foi-yor in console ?i coif ínalt35, neobi$nuit la bisericile de lemn din judetul Миге$. Seamáná cu tumul-clopotni^á de la biserica din Chetani. Biserica descrie un plan dreptunghiular cu absida nedecro$atá, poligonalá cu trei laturi (Pl. nr. LXXXVIa). О prispá originalá se aflä pe intreg peretele de sud al biserioii. Intrarea se face pe latura de vest. 8. Biserica ,fAdormirea Maicii Domnului“ din Trei Sate. О inscripte in chinidicä „Ala Toader 1800“ de pe cutia de mir precum $i faptul cä in ctxnscripfia din 1760—1762 ea nu apare, de$i erau 31 de familii ortodoxé ?i 2 unite37 , ne determinä sä о datäm spre sfir$itul secolului al XVIII-lea Biserica este de forrná dreptunghiularä, cu absida nedecroyatä, poligonalä cu trei laturi Un pridvor se aflä pe latura de vest; un tum cloроЫЦй, de dimensiuni mici, se aflä deasupra pronaosului. Intrarea se face pe latura de vest. Biserica a suferit modificäri, fiind tencuitä in interior $i exterior, iar invelitoarea de (iglä luind locul celei de $i(ä. 9. Biserica ,,Sf. Arhangheli“ din Cräciune$ti. Pinä in momentul de fa(ä nu dispunem de informari certe privind ridicarea edificiului din aceastä localitate. Singurele surse care atestä existenta lui sínt conscripfiile din 1760—176238 $i 180539, $i dacä le luäm in considerare, atunci inceputurile läca$ului ar fi la mijlocul secolului al XVIII-lea. In anul 189540 localitatea figureazä cu о biserica purtind hramul „Sf. Arhangheli“, dar nu trebuie exclusä posibilitatea ca in acel an sä fi fost exe-31 Eugenia Greceanu, op. eit., p. 47 32 Ibidem 33 Augustin Bunea, Din istoria romänilor... p. 341 34 Virgil Ciobanu, op. cit., p. 683 35 Eugenia Greceanu, op. cit., p. 47 36 Ibidem 37 Virgil Ciobanu, op. cit., p. 683, 685 35 Idem, p. 683 39 Gagyi Eugen, op. cit., p. 56 40 $ematisrn, Blaj, 1900, p. 306; Idem, p. 427 Marlsla — se
