Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
III. Etnografie
TIPOLÓGIA FORMELOR DE PLAN ALE BISERICILOR DE LEMN DIN JUDETUL MURE? I. TRAIAN BOSOANCÄ Jude^ul Mure? are о bogatä tradifie in arta lenmului, ceea ce a fäcut sä se pästreze о minunatä zestre arhitecturalä de constructi de lemn, case täräne$ti, biserici ?i instalatii tehnice, ce se m$irä in timp pe parcursul a mai bine de trei secole. Un loc aparte il ocupä bisericile de lemn, care in aceastä parte a Transilvaniei s-au mentinut de-а lungul veacurilor, in duda conditiilor istorice vitrege pe care a trebuit sä le räzbeascä romänii acestor meleaguri. Poate de aici eie §i-au tras vigoarea $i au imprimat §i ce.a mai de seamä dintre valorile ce le reprezintä: durata ?i calitatea de märturie istoricä. Fiindcä a$a cum afirma pe bunä dreptate Eugenia Greceanu, bisericile de lemn ca monumente istorice „au darui de a oglindi, prin acea concentrare a factorilor istorid ?i artistici care le conferä calitatea de monument, staréa soeialä, politicä si economicä a creatorilor lor. Chiar färä a cunoa?te in amänunt istoria unui tinut, cälätorul poate sä dedueä din simpla contemplare a monumentelor daeä cei ce le-au ridicat au fost asupritori sau asupriti, säraci sau bogáéi, precum $i stadiul relatiilor intre diferitele clase sociale existente in epoca construirii lor. Bisericile de lemn din zona centralá a Transilvaniei sint, prin modestia lor, cele mai gräitoare dovezi ale conditiilor de exploatare in care träiau täxanii iobagi pe mobile marilor familii feudale Bethlen, Haller, sau Teleki“1. Bisericile de lemn au preluat ?i adus, din adincul istoriei, sisteme constructive, tipuri de plan, motive decorative, elemente care sub lumina istoriei le-au conferit atributul de „document al plämädirii, al existentei ?i continuitätii poporului nostru, al dorintei sale de afirmare §i däinuire al spiritului säu creator“2. In judetul Mure?, ca de altfel pretutindeni, din vremuri strävechi oamenii s-au ostenit sä-?i clädeascä adäpostul, casa ?i läca?ul de cult. Catolicismul avea sä fie cultul protejat al tuturor autoritätilor ?i va fi imbrä-1 Eugenia Greceanu, Tipológia bisericilor de lemn din zona centralá a Tran, silvaniei, in Monumente istorice fi de artä, Studii fi lucräri de restaurare, Editura Tehnicä, Bucurefti, 1969, p. 27. 2 Dinu Antonescu, Originea dacicä a arhitecturii bisericilor transilvänene din lemn, in Indrumätorul pastoral, II, (1988), p. 85.
