Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
III. Etnografie
392 MARIUS PORUMB 6 insemnarea sa autografä fäcutä pe un Triodion de la biserica din Galda de Jos28. Presupunem cä prezen^a lui Iacov Zugravul la Feisa a fost mobilul ce a contribuit la formarea unui centru de picturä in aceastä localitate de pe Timave, in jurul pictorului räsjinärean grupindu-se un numär de iconari din zonä, ce sint activi apói ín ultimul síért de veac. La Cetatea de Baltä, localitate din vecinätatea Feisei, activeazá Gheorghe Zugravul, al cärui stil postbrincovenesc de facturä populará este evident ín icoanele lucrate de el ín Muntpi Apuseni sau ín ímprejurimile Clujului29. О icoaná repaezentind Coborirea Duhuluá Sfint de la Frunzeni (jud. Mures) din anul 1783, are pe spatele panoului о inseripfie din care putem conclude cä in acest an Iacov avea doi colaboratori, pe Toader $i Licä30. Toader, colaborafcorul lui Iacov la Frunzeni, este identificabil cu Toader Popovici, zugravul ce a desfä^urat о vie activitate pe cursui superior al Mure§ului, dar §i in Cimpia Transilvaniei in ultimele douä decenii ale secolului al XVIII-lea, dar Licä presupunem cä este pictorul ce mai tirziu ü gäsim ín bisericilte din Cu?telnic (1788) ?i Subpadure (1779) serrmind Vasilie Porfirie Ban din Feása31. Centrul de picturä de la Feisa va continua sä se dezvolte §i in secolul al XIX-lea, cind sínt cunoscuti mai multi zugravi de facturä popularä, ce provin din aceastä localitate $i care impodobesc monumentele románesti din zona centralä a Transilvaniei cu picturä muralä si icoane32. Intre elevii lui Iacov din Räsinari a fost desigur §i fiul säu, care i-a mostend talentul ?i vocalia pentru picturä. Gheorghe Zugravul, sau cum ii place sä semneze frecvent Gheorghe fiul lui Iacov Zugravul, va fi un vrednic continuator, un reprezentant de seamä al picturii románesti din Transilvania sfirsitului de veac XVIII. 28 E. Márza, Cartea veche romäneascä pe Valea Gälzii, jud. Alba, in Apulum, XVII, 1979, p. 344. Pe un Triodion, Bucure$ti, 1746, pe filele 208—228 se aflä Insemnarea autografä a pictorului räfinärean, fäcutä la rugämintea donatorilor carpi la biserica din Galda de Jos. latä partea finalä care prezintä interes din punctui nostru de vedere: ,,.».fi am seris eu Iacov Zugravul din Feisa, cu zisa celor ce о au cumpärat lg leat 1764,,.“ 22 In 1763 semneazá mai multe icoane la Minästireni, jud. Cluj (semnätura lui este Gheorghe Zugraj ot Cetate de Baltä), apói ín Cojechüe Episeopiei Ortodoxé din Cluj Napoca se ajla о icoaná lucratä de acest zugrav ín 1763, impreuná cu loan Zugrav. jj'a Vidolm, jud. Álba, о iooanä infáRsind pe Sfintul Nicolae din 1768 semnatá de aeelas zugrav mi-д fost semnalata de Mihaela Strimbu de la Muzeul de istorie al Transilvaniei. 30 Pe spatele icoanei de la Frunzeni este serisá urműtoarea inscripfie cu litere ehirilice: „IACOV ZUG RAF, p, foader fi Licä'\ numele pictorului din Räfinari de» ta§indu-se, íiind seris cu majuscule, de dimensiuni múlt márite. In prezent icoana se aflä la Episcopia Ortodoxa din Álba lulia. 31 Eugenia Qreceanu, op. cit., p. 60. 32 Ibidem, p. 60—61.
