Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
366 NICOLAE D. PETRA 10 — $ipci export; — Buitoaie de fag $i sirmä (fire) de leírni. La 1 martié 1950 da fiintä Sec^ia Planoare ?i aparate de zbor. De la 1 aprilie 1950 LP.E.I.L.-ul Reghin trece din subordinea fostului I.P.E.I.L. Tg.-Mure§, transformat in Trustul Industriei Lemnului (T.I.L.), in subordinea Ministerului Industriei Lemnului Bucure§ti. Dezvoltarea unitätii este continuata in 1950 cu infiinfarea Atelierului de instrumente muzicale din lemn ^i a Sec^iei de lázi din placaj. Atelierul de ambarcafiuni se mutä din strada Munoitorilor in incinta intreprinderii $i devine secfie de sine stätätoare. Pe lingä intreprindere ia fiintä $coala Profesionalä pentru Industrializarea Lemnului, care a functional din 1948 cu specialitás de industrializarea lemnului, iar din 1952 a pregätit, in paralei, $i läcätu$i pentru utilaje forestdere. La 1 martié 1951 prima promofie de absolventi ai acestei ^coli, formatä din 72 tineri, inträ in productie la intreprinderile de industrializare a lemnului din judetele Mure?, Prahova, Harghita ?i Górj. Din absol. ventii acestei promotii un numär de 15 se mad aflä cu locul de muneä in óra? la I.P.L., I.F.E.T. ?i in cooperatie. Datoritä dezvoltärii ?i complexitätii intreprinderii, la data de 1 ianuarie 1953 a avut loc о divizare a I.P.E.I.L.-ului Reghin (pe baza deciziei luate de organele superioare de specialitate), rezultind tred intreprinderi distincte, avind un profil specializat ?i anume: — Intreprinderea Forestierä pentru Exploatarea $i Transportul Lemnului Reghin (I.F.E.T.); — Intreprinderea Forestierä pentru Industrializarea Lemnului Reghin (I.F.I.L.), intreprindere care a evoluat in C.I.L., C.P.L. ?i apoi in I.P.L. ?i a cáréi evolutie este redatä in prezentul studiu; — Intreprinderea pentru Reparatii Utilaje ?i Mecanisme Reghin (I.R.U.M.), astäzi I.U.PS. IV. CONCENTRAREA PRELUCRÁRII INDUSTRIALE A LEMNULUI INTR-O INTREPRINDERE $1 EVOLUTIA ACESTEI ACTIVITÄTI IN ORA$UL REGHIN. I.F.I.L. REGHIN Produsele rezultate din prelucrarea industrialä a lemnului din Reghin au inceput sä se afirme din ce ín ce mai mult $i pe piata mondialä. lucru relatat de ziarul Steaua Ro$ie din 21 februarie 1956, care aräta cä ,,la Olimpiada de la Melbourne (Australia) sportivii romäni au cucerit titlurile olimpice cu ambarcatiunile produse la Reghin'1, iar la Olimpiada de la Tokio lotul román a concurat tot cu ambarcatiuruile produse de inuncitorii acestei intreprinderi. La 1 ianuarie 1960 se schimbä denumirea intreprinderii in Complexui pentru Industrializarea Lemnului (C.I.L.) Reghin, in subordonarea Ministerului Industriei Lemnului.