Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
336 TRAIAN RUS 8 In. timp ce suprafeVele iirnsämin^ate au crescut, se observá ínsá un fen omen caracteristic intregiá téri $i anume oscilarea producViei cerealiere. Dacá ín 1925, de exemplu, pro dúc Via medie la griu era de 14,1 chintale, iar la ponumb de 15,6 chintale, ín 1930 aceasta era de 10,2 respectiv 10,6 chintale. Dupá 1933 se observá ínsá о eredteire continuá a producViei la cerealele de bazá, ajungíndu-se ín 1938 la 12,9 ?i respectiv la 15,4 chintale Íja heotar Spre deosebire ínsá de celelalte jude^e ale t-árii, unde producfia la pnmcipalele cereale a inregistrat о scádere, in judeVul Mure§ producVia este műit mai maré. De asemenea, in comparafie cu media pe fará, produevia la hectar obpnutá de gospodariile din judeV este mai ridicatá. A$a, bunáoará, in perioada 1924—1928 produevia la cereale era de 10—11 chintale, ín timp ce media pe Vará reprezenta 7,2—8,2 chintale. Acest fenomen de oscilare a producviei agricole n-a putut fá ímpiedicat cu toate cä autoritäfile centrale ?i locale au luat unele mäsuri, venind ín íntimpinairea gospodárúilor 'áráne^ti in vederea sporirii productiei. Avem in vedere, de pildá, í'olosirea de cátre camera de agriculturá judeteaná a soméi de 900.000 lei ce i-a fost pusá la dispozitie de cátre Mánisterul Agricultural §i Domeniilor, in perioada 1924—1931, pentru ínzestrarea agriculturiá cu ma$ini-unelte, pentru íntrefinerea pá?unilor §i protejarea unor térén uri de fúria apai or riurilor Mures, Tirnava Mócá $i Niraj15. Scáderea producviei agricole nu trebuie pusá, a?a cum au cáutat sá о faeä reprezentanVii diferitelor doctrine, pe seama reforméi agrare sau pe condiViile ín care a fost aplicatá aceasta. „Este insá о grepeal'd sä se puna acest reg res numaá pe seama reforméi agrare“ — sublinia G. Io~ nescu-Sise$ti15. In general, se face comparaVie cu situaVia celor mai buni ani agricoli din preajma primului razboi mondial, luíndu-se ca bazá numai situaVia piná in 1928, cínd de fapt nu s-а terminat ímproprietárirea. Se scapá din vedere un fapt de prím ordán íji anume: care ar fi fost situaV-ia agriculturii románe$ti dacá nu s-ar fi infáptuit reforma agrará? Realitatea este cá reforma agrará, a cáréi infáptuire a constituitt о necesátate social-economácá impusá de condiViile obiective ale dezvoltarii Romániei, a slábif puterea economicá a mo^ierimii ^i (rolul jucat de aceasta in viafa politica socialá a Várii, a contribuit la imbunátáVirea subsíanVialá a situaViei Varánimii. In mod obiectiv, reforma agrará care a lichidat о mare parte dim pitaprietates mogiereascS. ce practica, de regulá, о agriculturá de tip sera:feudal §i a eliberat Váránimea de povara muncii ín dájmá, a dús la v5 G. ienescu-Siíegti, op. *ít.
