Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

II. Istorie

RAPORTUR1LE AGRARE DUPÄ APLICAREA LEG3I DE REFORMA AGRARÄ DIN 1921 IN JUDEJUL MURES TRAIAN RUS Reforma agrarä, consideratä ca „una din cele mai adinci transfor­mari de proprietate care a avut loc vreodatä pinä atunci in istoria ome­­nirii“1, a avut a supra relafiilior de produc^ie о seamä de efecte pozitiive. Importantele transformari survenite in principalul element al reia^iilor de producte, $i anume in natura proprietarii ca urmare a exproprierii ?i ímproprietáririi, au avut ecou nu numai in farä dar ?i in sträinätate. A$a bunäoarä, Luis Singer in articolul „Reforma agrarä din Romania“, publi­cat la 15 februarie 1927 ín cotidianul „La Náción“ din Santiago de Chile, sublima cá reforma agrarä „ima dintre cele mai mari reformé ínfáptuite de cätre actuala odrmuire cu aprobarea generalä a tuturor cetätenilor“ a „introdus ín Románia о nouä ímpai'tire a proprietarii agricole“. Ajunge la concluzia cä „printr-o transformare radicalä §i profunda, Románia a trecut repede ?i färä greutáti, de la un régim ínvechit, sä-i zicem feudal, la unui modern, de la acapararea intinderilor mari de pämint, la lintrodu­­cerea micii proprietati“. In íncheiere conclude cä „acest fapt unic in is­toria popoarelor, pe саге-l numim revolutionär ín cadrele pacifismulni deschide táranilor о era de prosperitate necunoscutä pinä acum“.2 In ansamblul economiiei judetului, $i dupä aplicarea légii de reformä agrarä, ponderea cea mai mare continuä sä о aibä agricultura. Din to­tálul populatiei estimatä in 1930 la 289.546 suflete, locuitorii cuprim?i in agricülturä reprezentau 205,464, adicä 72,1%, procent mic decit media pe fcrä (78,2%)3. 'Aceasta, inseamnä cä, in comparare cu perioada dina­­inte de votarea Légii de reformä agrarä, nu s-а inregistrat о cre$tere prea mare in acest sens. S-au produs insä schimbäri serioase in ceea ce privejte repartizarea fondului funciax intre locuitorii judetului, ca ur­mare a lichidärii, in таге mäsurä, a proprietätii mo§iere$íá $i a impro­­prietäririi täränimii färä sau cu put-in p ám int, a inläturärii, ín cea mai mare parte, a rämä?itelor feudale. 1 G. Ionescu-Sise$ti, Agricultura Romániei, in Enciclopedia Romániei, vol. III, p. 300. 1 Arhivele Statului Bucure$ti, fond Ministerul Propagandei Nationale, Studii $i documente, dosar 4, f. 1—6.

Next

/
Thumbnails
Contents