Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
318 DÓRIN GOTIA 14 íjícoala civilé de fete a ,yAsociafiunii“ primise $i ea dispozitiile de rézboi ale ministerului de resort in ceea ce prive,^te obligativitatea colectelor in vederea aprovizionárii au alimente, ímbrácéminte, báni a soldatilor de pe front sau din spitale. Dacá pentru aceste aspecte datele abundá, ándusiv participarea §co!ii la imprumuturile lansate de stat, in privinta cärtilor destinate soldatilor, romäni, in special, gäsim doar citeva mentiuni. In octombrie 1915 se cerea de cäfcre Oesterreicher Sári Budapest un abecedar romänesc sau romäno-maghiiar pentru soldatii romäni din spitalul „Nemz. Munkapárt“ din Budapesta, iar ín martié 1916 Inspectorate $colar Sibiu urgenta organizarea unei colecte pentru trimiterea de cárti soldatilor de pe front. Nu am gäsit indici despre materializarea acestor dispozitii, uitate probabil, in noianul celor mete din anii razboiului sau preluate de Astra62. Depozitul de carte la sfir$itul anului 1915 era de 11.592 exemplare, la care se adaugá cele 10.00 calendare tipárite, deci 21.592. Deji’datele se referä si la 1917, din cauza absen^elor biibl'iotecarului, unede cifre sint totu§i elocvente: 22.491 in primele 6 luni, 300 abecedare, 8.159 din Biblioleca poporalá (2.510 coroane), 8.304 (1.481,50 co'roane) — dintre care 5.000 cärti de rugácáune §i de cinteoe procurate de la diferite edituri prin contributii63. Fcndul de carte definut era in scádere vizibilä, ajungindu-se in 1917 aproape la epuizarea lui, ceea ce ridica dificila problemá a retipáririi unei párti a colec(iei Biblioteca poporalá. Se avea in vedere chiar $i achizi(ionarea de cárti din alte colec(ii sau de la alti editori pentru completarea propriei lor rezerve. Dificultatea consta ín cheltuielile pe care le presupunea о reeditare masivá in plin rázboi, cind penuria de hlrtie, oostul ei ridicat, ca ?i pretul editárii, nu puteau fi suportate de societatea de pe Gibin. ín micá másurá se rambursase о parte a cheltuielilor de piná atunci cu donatia de carte pentru soldati prin untele societáti románe$ti sau stráine $i unii dintre preotii militari, care au achitat pretul integral sau partial. Dintre preotii militari, Moise Ienciu, profesor seminaria! la Caransebe?, s-а situat prin abnegatia ?i exemplul personal, prin simtul practic ca $i viziunea sa de ansamblu, la intelegerea ^i rezolvarea celor mai stringente probdeme care frámintau deopotrivä „Asociafiunea“ $i masa celor mobilizati. Corespondents sa demonstreazá ca s-а contopit cu con$tiin(a colectivá a románilor de pe front, devenind ecoul ei §i totodatá al Intregului neam romänesc de la vest de Carpati. In scrisoarea din 16 februarie 1917, „ca mandatar al conferintei greco-ortodoxe románé de la frontul italian“, intervine pe lingá conducerea Astrei ca sä se publice un apel prin care popuiatia romäneascä sä fie Indrumatä sä adune cärti, inclusiv abecedar, pentru soldati $i báni pentru retipárirea bro^urilor din 62 A.S.S., Fond §coala civili de fete a „Asociafiunií“, doc. nr. 231/239/1915; 59/1916; reg. de intrare.ie§ire, f. 33, 39; rév. Transilvania, 1916, nr. 1—6, p. 77. 63 Rév. Transilvania, 1916, nr. 1—6, p. 80—81; 1917, nr. 7—12, p. 103—107, 1919, nr. 1—12, p. 17.
