Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

II. Istorie

DIN ACTI VITATEA ASTREI

311

Komárom, Ca$ovia, Graz, Sarajevo (23 localitä(i) $.a. Pentru ora$e ca Sibiu, Timisoara, Praga, Viena aceastä ac(iune a fost repetatá de mai multe ori20.

Ultimele cursuri de alfabetizare fuseserä organizate de cätre despär^äminte in iama anului 1913—1914, cind s-au impärtit celor care „s-au distins prin zel deosebit pentru instruirea analfabetilor“ premii a 50 coroane la 5 preofi $i invä(ätori §i a 25 coroane la 5 invätätori. „Recuno§tin(ä, se consemneazä in revista Transüvania, s-а exprimat ргео(11ог Augustin Podoabä din Gälgäu ?i Demetriu Muräsian din Chechi?“. Conducerea societä(ii din Sibiu a pus in anul 1914 la dispozifia tuturor celor interesa(i 583 abecedare, incercind sä compenseze astfei lipsa cursurilor traditionale. Dacä cursunile de alfabetizare au incetat in mod oficiel la Sibiu, aprovizionarea despär (amintelor a continuat insä acolo de unde reveneau apeluri sau unde se gäseau persoane ce activau din proprie initiativä21. Abecedarele aparjjineau mai multor autori, care ar fi dórit tipärirea ?i retipärirea lor. Astfel, preotul Petru Hädan, autorul abecedaruiui Soarele, cere achizi(ionarea lui, iar loan Beta i$i exprima dorinfa oa asocia(ia sibianä sä-i retipäreascä abecedarul22. Dar nici in iama anului 1914 — 1915 cursurile nu s-au putut relua. Paralizarea activitä(ii despär(ämintelor §i nevoüe ostasilor romäni, in special, direc(ionau aten(ia Astrei spre ceea ce era mai util ?i posibil de infäptuit in noile condici.

In 1915 eforturile asocia(iei romäne^ti se intensificä. Un apel pentru eärti se inregistreazä din partea preotului Coriolan Buracu, care functiona pe lingä spitalele din Debrefin in urma eliberärii sale din temnitä (Sopron). Dupä ce promite sä achite cel-e 110 exemplare cerute, i?i exprimä increderea cä ele „le vor procura (soldatilor) deosebitä pläcere $i bucä(ile alese vor avea farmecul de a alina suferin(ele lar“23.

Sint cazuri cind sóidat ii afla(i in spitale s-au asociat in dorin(a lor de carte romäneaseä. „Cetirea acestor eärti“, scriau cinci soldati din spitalul Regimentului 31 Infanterie din Brünn, „scrise intr-un stil u$or, aträgätor ?i pe íntelesul tuturora, a fost $i este pentru soldatii vulnerati §i

23 Ibidem, doc. nr1. 1913/1914 — pr. verb, din 5 dec. 1914, f. 167. Aici se menfioneazä cifra de 4.473 exemplare pentru aug. — dec. 1914. Rev. Transüvania, 1914, liev. Transüvania, 1914, nr. 10—12, p. 509; 1915, nr. 7—12, p. 107—108; 1919, nr. 1—12, p. 9. Am pästrat denumirile vechi ale localitätilor.

21 Rev. Transüvania, 1915, nr. 7—12, p. 104—105; 1919 nr. 1—12, p. 8; fond Astra, doc. nr. 1640/1914 — referitor la cererea de abecedare a unui inváfátor din Petri? (Rodna).

22 Fond Astra, doc. nr. 1015, 1084/1914.

23 Ibidem, doc. nr. 177/1915. D. Gofia, Un memoriu de activitate al Astrei inaintat Ligii Nafiunilor, in Repere sibiene, Sibiu,1982, III, p. 305—306. Vezi ?i D. Gofia, Din icorespondenfa preofilor romäni raspinditori de culturä nafionalä pe fronturile fi spitalele primulái räzboi mondial, in rev. Mitropolia Ardealului, anui XXVI, nr. 7—9, iulie-septembrie 1981, p. 613—622. In 1915 adresa aceea$i cerere Consistoriului din Sibiu pentru soldafii din Dobrifin. Cf. Arhivei Arhiepiscopiei ortodoxé románé a Sibiului, doc. nr. V 1973/913 (nr. inreg. 4232/1915). Preotul militar loan Dancilä obfinea in 1915 de la Banaa Albina donafia de 100 coroane pentru cruci destiniate mormintelor soldatilor románi. Cf. A.S.S., fd. Banca Albina, pr. verb, din 4 nov. 1915, pet. 215.

T_