Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
5 DIN ACTIVITATEA ASTREI 309 tale civile ?i militare, instituti apartinínd Ministerului de Räzboi, grupe sau organiza^ii de romäni din centre ade imperiului, prizonieri romäni din ambele tabere, iatä lista cedor care s-au adresat Astred in perioada 1914—1918. Majori tatea cärtilor s-au distribuit prin m.ijlocirea Ministerului de Räzboi de la Budapesta ?i, in special, а preo/ilor militari, dar foarte multe au fost trimise direct. Cel mai des erau cerute cärple dm Biblioteca poporalä, abecedare, cär/i de cult ?i uneori ziare. Fiind doar inoeputud räzboMud cererile de cär^i in 1914 nu au fost prea numeroase, eie neatingind ordinul sutelor. Sigur ca una dintre primele actiuni s-а referit la spitaleile din Sibiu, scop pentru care Andrei Bärseanu, pre?edintele Astrei, a dispus sä se faca о eoiecpe de card poporale“. Numaa la Casa de asigurare a muncitorilor din ora? s-au donat 60 de exemplare din Biblioteca poporalä.ю Spre „Asociapiune“ se indreaptä tot mai multe serisori in care se face apel la brosúráié eddtate de ea. ße adreseaza cu о rugäminte ?i profesorul seminar iái de la Sibiu Aurel Cräeiunescu; intr-o nouá coresponden+a, ín numele arhiepiscopulud I. Мерапи, roagá, in 15 septembrie, sä se trimitä 900— 1000 exemplare pentm sóldatii aflayi in convalescenda sau in spitalele ora.?ului Sibiu10 11. Refine atеп(1а invafätorul I. Matei din Fägäras, aflat intr-un spital din Budapesta, care dorea zlarul Foaia poportdui §i brosúráié din oolectia Astrei12, ca avocatul E. Pop din Aiud, care cerea la pret redu#-' cär^i pentru ränitii de acolo13; de asemenea, Lucia Cosma i?i exprima aceea?i dorintä pentru ränitii din spitalele timi?orene, pentru Alexandrina Matei din Zagreb, mama pictorului George Mated ?i pentru Charlotte Tyrraan, fiica ?efului serviciului sanitär militar din Komárom14. Filoromänul I.U.. Jarnik aduee dovada constantei ata?amentului säu pentru cei pe care d-а cunoscut in Transilvania. Spirit umanist, dar ?i practic, cunoscutul filolog elaboreazä un chestionar menit sä faciliteze munca personaiMui medical autohton. „Intrebärile ?i räspunsurile acestea, insotite de о scurtä introducere, sint tipárite paralei, pe trei coloane (cu tótul 5 pagini): 1) nem^te saä boemejte, 2) románeste, scris fonetic pentru sträini, 3) corect romäne?te. Autorul pune gratuit ?i frannoo bro$urica sa la dispozifia celor interesati (adresa: Praga 549—II). De asemenea, se dedarä gata a transcrie scrisariie dictate de ränitii $i bolnavii cari nu ?tdu sau nu pót serié, ?i a le trimite la destinatis; totodatä a inlesnit ne§tiutorilor de carte impärtä?irea ve?tilor de acasä, transcriindule in scrisoare nemteascä sau boemeascä“. Chestionarul tipärit de I.U. Jarnik se intituieazä sugestiv Gespräch mit verwundeten Soldaten rumänischer 10 Fond Antra, doc. nr. 149/1914. о Ibidem, doc. nr. 1753, 1782/1914. 12 Ibidem, doc. nr. 1903/1914. 13 Ibidem, doc. nr. 1961/1914. 14 Ibidem, doc. nr. 1783/1914. Pentru A. Matei vezi $i doc. nr. 976/1914; reg. nr. 33, fila 153; nr. 34, f. 31, 76.
