Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
I. Arheologie
7 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE IN JUD. BISTRIfA-NASAUD 29 XXIII/1—6; inv. 13461, 13493—13497); о daltä (pl. XXIII/9; inv. 13462) ?i douä topoare perforate (pl. XXIII/7—8; inv. 13484, 13498)., b) Extinderea aräturii adinci pentru Livada intensivä12 inceputä ín 1979, spre est pinä sub dealul „Cetätii“ de pe „Hegheri?“ a dus la descoperirea de noi materiale arheologice ce dateazä din epoca bronzului (Sighi?oara — Wietenberg III), Hallstatt timpuriu ?i sec. VII—IX e.n. Printre aceste materiale au apärut $i douä topora^e de piaträ, neperforate, lucrate dántr-o marná cenu$ie (pl. XXIV/1—2 inv. 13365—13366). Ambele topoare, care dateazä din neolitic, apar(in probabil comunitäfti de la punctui a. c) Cu ocazia säpäturilor efectuate pe „Hegheri?“ in 1960, au apärut materiale arheologice apart,inind epocii bronzului ?i feudale, rapid publicate de autorii säpäturilor21 22 precum $i unele materiale, rämase inedite dar amintite23 de cätre $t. Dänilä, ulterior, ca datind din prima ?i cea de-а doua epocä a fierului. Analizind materialul provenit din aceste cercetäri am ajuns la concluzia cä pe „Hegheri?-Cetate“ au fost gäsite urme Sighi$oara — Wietenberg III, de Hallstatt timpuriu, laténe §i feudale. О astfei de locuire ridicä automat intrebarea dacä fortifica(ia sau о parte a ei nu oumva a fost ridicatä inainte de epoca feudalä, fiind astfei múlt mai veche decit сгеdeau autorii säpäturii dán 1960. Pinä la noi $i mai ample säpäturi, sintern inclinari sä eredem cä, asemenea áltor multe fortifica(ü din Jude/ sau din Transilvania, pe „Hegheri?“ in epoca feudalä s-а treout doar la refoiosirea unei „cetä(i“ mai vechá. In ceea ce prive§te locuirea laténe, matériáiul de care dispunejm este, cu о excep^ie, fragmentar $i greu databil. Din fericire excep(ia pe саге о aminteam este un important punct de reper §i anume о cea$cä dacicä (pl. XXIV/3 inv. 5381) iessitä Sn säpäturile din I96024. Сеанса este lucrata cu mina dintr-o pastä grosierä ro$catä, slab arsä. Tinínd seama de faptul cä acest tip de vas apare, cél mai devreme, in sec. II i.e.n., putem sä presupunem cä locuirea (sau fortificarea?) dacicä timpurile de pe „Hegheri?“ dateazä de pe la sfir?itul sec. Ill ?i din sec. II i.e.n., färä a depä?i insä acest seed intrucit lipse?te, sigur, ceramica dacicä de epocä clasdcä. ?IEUT In anul 1967, ou prilejul executärii unor lucräiri de nivelare in curtea locuitorului Dumbrävan Marian, a fost descoperit, la adincimea de 40 cm, un vas-sac (pl. XXIV/4) de lut, lucrat cu mina dintr-o pastä gro-21 Vezi Marisia 10, punctui Chintelnic „$tiubei“. 22 N. Vlassa, $t. Dänilä, In Apulum, 6, 1967, p. 39 $i urm. 2S $t. Dänilä, in Probleme de irtuzecgrafie, I960, p. 153; Idem, In Materiale, 9, p. 439 $i urm. fig. 13 si fig. 14/4—6; Idem, in 2, p. 89 $i urm.; 24 N. Vlassa, $t. Dänilä, (Apulum VI. fig. 6/3) considerä сеанса oa fiind de tip Wietenberg.
