Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
3 ROLUL BÄNCILOR ROMÁNÉIT! DIN TRANSILVANIA 289 prietä^ii mici (socotitä de obicei de oficialitäti pinä la 50 de jugäre, uneori chiar la 100 de jugäre)3. Din documentele vremii, din lucrärile de specialitate se constata §i in Transilvania efectul unui dublu proces de ruinare ?i de transferare a proprietätii mici care nu-$i mic^oreazä numärul §i nici suprafata, iar pe de altä parte de dominuare a proprietätii mari mo^iere^ti de peste 1000 de jugäre care urmeazä о desträmare treptatä prin vindere §i parcelare, concomitent cu sporirea proprietarilor burghezi cu suprafete mijlocii de terenuri agrare4. In general, scäderea potentialului economic al unei párti insemnate de proprietari agrani, de la täraip la mosieri, va facilita schimburile de proprietäti fie prin vinderea benevolä a acestora din cauza nerentabilitätii sau acoperirea datoriilor in cazul mo^ierilor, fie prin vinderea silätä, la licitatie, ca urmare a imposibilitätii suportärii sarcinllor' fiscale sau а nerambursärii imprumuturilor contractate — cazuri mai frecvente — pentru situatia proprietarilor mdci. Institutiile financiare, inclusiv cele romäne^ti, au inlesnit, Intr-o atare conjuncturä, prin mijloaeele de care dispuneau, jpe de о parfé !deposedarea sau vinderea unor proprietäti agrare, pe de altä parte cumpärarea lor de cätre alti proprietari cu о situate economicä mai bunä, acomodati relatiilor sistemului de exploatare «i cultivare modernä a pämintului. Bänoile románesti au contribuit la transferurile de proprietäti in Transilvania prin implicarea directä sau indirectä in operatiunile de vinzare-cumpärare a unor mos i i falimentare sau prin procesul urmäririi proprietarilor debitori insolvabili, obligati a-?i vinde bunurile la licitatie; respectiv prin cumpärarea acestor proprietäti in vederea revinderii lor pentru acoperirea imprumuturilor si obtineraa adeseoni a noi beneficii. Prezenta institutiilor de credit románesti in procesul transferurilor de proprietate prin cumpärarea unor intinse suprafete de pämint are un caraoter specific in comparatie cu activitatea similarä a bäncilor celorlalte burghezii nationale. Speaificitatea acestei participäri a' fost determinatä de situatia repartitiei proprietätii agrare din Transilvania in raport cu etnicitatea populatiei, romänii fiind, in mediul rural, printre posesorii cei mai numerosi ai midilor proprietäti, dar avínd un numär redus de proprietari burghezi mijlocii $i foarte redus de mosieri §i mari latifundiari5. Ast fei, participarea institutiilor de credit románesti la cumpärarea de mari bunuri imobiliare agrare s-а fäcut aproape exclusiv pe seama mosierimii de nationalitate maghiarä, färä ca acestea sä fie unicele si direct responsabile ale acestui fenomen de ruinare, a$a cum incercau, denaturat, sä prezinte lucrurile, о bunä parte din oficialitätile $i presa guvemamentalä a vremii, reprezentante ale intereselor marii mosienimi latifundiare conservatoare din monarhie. Este demonstrat faptul cä pro-3 Ibidem, p. 158. * I. Kovács, Desfiintarea relafiilor feudale in Transilvania, Cluj, 1973, p. 162, 164—167. 5 Desträmarea monarhiei attstro-ungare, 1900—1913, Bucuresti, 1964, p. 32—33.- >
