Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
ROLUL BÄNCILOR ROMÁNÉIT! DIN TRANSILVANIA IN DOMENIUL AGRAR (1872-1918). III. VASILE DOBRESCU Activitatea báncilor in cumpárarea fi redistribuirea proprietáfilor mofierefti. Activitatea báncilor románesti in viafa agrará a románilor transilváneni a fost considerabM ín privinfa inlesnirii ?i accederáriá pátrunderii relafülor capitaliste, a stratificárii social-economice a farán imii §i dezvoltárii procesului de formare a burgheziei sáte?ti, a unei páturi de proprietari mosieri cu averi mijlocii intre 100-500 de jugáre cu ferme model, precum $i in exploatarea mai intensivä a pámintului, in inläturarea consecinfelor nefaste ale cämätäriei $i salvärii pe aceastä cale, de la ruinare ?i insträinare a unor proprietäfi mich De asemenea, bäncile románesti au contribuit substantial, priin natura creditelor acordate clientelei sale predominant rurale la transferurile de proprietär in lumea satelor transilvänene, aläturi cu celelalte institufii de creditare ale burgheziilor maghiare si germane, insä in scopuri §á sensuri total divergente raportate la politica de stat, de asuprire nationals §i socia'lä, exercitatä de monarhia dualistä. Bäncile románesti $i-au propus premeditat, de?i aceastä inten tie nu au declarat-o explicit, din motive lesne de ínteles pentru acea vreme, sä intäreascä Si sä imbunätäfeascä structura vietii economice a populatiei románesti in primul rind a burgheziei $i intelectualitäfiii, in condifiile politice ale sistemului de guvemare dualist, prin modemizarea ?i sporirea proprietätilor funciare definute de proprietarii romám, ca si prin incurajarea activitäfilor destinate cultivärii intensive a pámintului, sprijinirii altor doiftenii colaterale sectorului agrar ca: mestesugurile färänesti, comercializarea si valorificarea produselor agrare, inclusiv impulsionarea vietii comerciale §i a celei industriale slab reprezentatä in viata nafionalä a románilor transilväneni. Desigur, activitatea bancar-financiarä a institufiilor de credit romäne$ti n-a fost $i nici n-a putut fi, in imprejurärile economies capitaliste, limiitatä numai la elementele románesti si nici nu a creat un sistem pärtinitor pentru debitorii de altä nafionalitate, in primul rind maghiari, destul de numerosi, mai pufin sasi care aveau institufiile de credit mai putemice si mai vechi decit cele ale burgheziei románesti $i maghiare si reuseau sä satisfacä cerinfele conafionalilor lor. De asemenea, aceleasi considerafii sínt valabile pentru cercul de activitate al báncilor
