Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
19 INSTITUTULE AGRICOLE TERITORIALE 283 Agrar de la Bucure$ti, atribu^iile sale ca organ consultativ al Ministerului Agriculturii §i Domeniilor trecind asupra Consiliului Uniunii Camerelor de Agrlculturä. La 2 noiembrie 1936, ín «ma reorganizárii Ministerului Agriculturii ?i Domeniilor, oontinuarea lucrärilor de reformä agrarä a intrat ín competenda Dir ec diei Reformei Agrare.78 Aceasta avea ca sarcini aplicarea actelor normative privitoare la expropriere ?i improprietärire, la insträinarea proprietä^ii funciare a statului la Improprietärirea veteranilor, reangajadilor etc., la stabilirea debitelor impropmetäridilor ?i a debiitelor provenite din arendarea terenurilor statului, la lichidarea operafiunilor financiare ale proprietarilor expropriadi §.a. • La 6 aprilie 1939 a fost elaboratä о nouä Lege pentru organizarea Miniisterului Agriculturii di Domeniilor79. Sarcinile Direcdiei Reformei Agrare, care a fost desfiindatä, au fost trecute Direcdiei Geniului Rural $i Serviciului Reformei Agrare din subordinea sa. In structura organizadiei centrale a ministerului, Direcdia Geniului Rural se ocupa cu ameldoräri funciare, ma$ini agricole, construcdii rurale, cadastru $i colonizäri iar Serviciul Reformei Agrare cu probleme de exproprieri ?i improprittäniri. Fixarea unor preduri mari de räscumpärare a páminturilor primite prin improprietärire §i neputinda achitärii lor de cätre däranii lipsidi de posibilltädi materiale au constituit aspectele finale ale reforméi agrare. Situadia economicä creatä däranilor in aceste condidii, ii läsa in continuare dependendi, an mare mäsurä, fadä de mo$ieri. Acentia au primit despägubiri úriadé, intreaga reformä agrarä fiind pentru ei о afacere nentabilä, in timp ce, pe därand, sarcina despägubirii proprietarilor adesea ii dejpä?ea. Viada lor s-а inräutädit $i mai mult in anii er izei economice cínd predurile produselor agricole erau foarte scäzute. Consecindele insolvabiiitáfii däränimii nu s-au läsat prea mult a^teptate, deoarece modienii recurgeau la vinzarea prin licitadie publicä a bunurilor mobile di imobile provenite din improprietärire. Aeeastä insolvabiiitate, ín special a däranilor ímproprietariyl cu loturi de casá, a constituit §i motivul pentru care, Ministerul Agriculturii di Domeniilor a cerut, la 23 noiembrie 1937, Serviciul|ui agricoi al judedului Mured »>a puné ín vedere administradiilor financiare din juded ca toate cazuriile unde improprietäridii cu loturi de casá nu-$i pót pläti valoarea loturilor“ sä nu le mai scoatä „ín vinzare prin licitadie execudionalä“ ci sä fie luate de la cei in cauzä di „atribuite índreptádidüar nesatisíácudi“80. Grganele ínsárcinate cu aplicarea reforméi agrare din 1921 urmau sä~di lichideze lucrärile pe mäsura desävirdiril ei. Dar birocradia regimului burghezo-modieresc a indeles sä tergiverseze punerea ín posesie a däranilor sub un pretext sau altul. Astfel, numeroase lucräri au rämas 78 Ibidem, vol. XXIV, 1936, partea a II-a, p. 549—552. 79 Ibidem, vol. XXVII, 1939, partea a Il.ay p. 1319. 80 Arh. St. Tirgu-Mure?, fond citat, dosar 58/1938, f. 55.