Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
17 CUNOA$TEREA CULTURII REGHINENE PINA LA 1918 261 Aceastä bibliotecä cu un fond de cár^i d estül de bogát a constituit un pretios mijloc de instruire ?i educare a tineretului $colar. Incepind cu anui 1870 numärul bibliotecilor create. Calendarul maghiar din Ardeal, editat la Cluj in 1930, menfioneaza bibliotecä profesorilor de la Colegiul de fete romano-catolic din Reghinul säsesc cit §i a tineretului $colar, ambele infiintate in 1870 ce cuprindea cär^i in limba romána $i maghiarä. Bibliotecä Reuniunii invätätorilor románi greco-ortodoc?i din districtu! VEII de inväfämmt a! Reghinului, exista in 1890. Tot о bibliotecä scolarä, infiintatä in anul 1879, era Bibliotecä scolii greco-catolice din Reghin, sus^inutä ?i de Comitetu! Despärtämintului Reghin a.1 Astrei. In §irul bibliotecilor reghinene mai amintim „Bibliotecä societäfii cetätene.?ti ?i industriale din Reghinul säsesc“ cu un fond de 1400 volume, iar in 1886 i?i incepe activitatea Bibliotecä Despärtämintului Reghin al Ajstrei. Societatea culturalä a meseiúa$ilor románi din Reghin, ínfiin^eazá in anul 1913 о bibriotecä destinata membrilor societätii §i altor doritori de culturä. Majoritatea dintre bibliotecile mentionate ?i-au continuat activitatea ,?i dupä 1918. Dezvoltarea viejii culturale a ora§ului Reghin este dlustratä cu dlocvenfä de faptul iä la sfir^itul seoolului al XIX-lea apar primele ziare in limba germana §1 maghiarä. Datoritä politicii reaktionäre, nationalste а autoritätdor acelor vremuri, publicatü periodice in limba romána au apärut abia dupä 1918. Printre cele mai im,portante publicatu din acea vreme amintim: Säclmsck-Regener Wochenblatt (Foaia säptäminalä a Reghinului säsesc) apärutä in 1894, Szászrégeni Lapok (Foi reghinene) 1898, Régenvidék (Tinutul Reghinului) 1899, $i Marosvölgy (Valea Mure^ului) 1902. Cu toate cä, in majoritate, aceste publicatii au avut orientári de dreapta, nationaliste, meritä atentie pentru problemele stiintifice, literare щ culturale pe care le mentioneazä §i le dezbat. ín Studiul File din istoria presei §i a tiparului dm Reghin51 gäsim informatii pretioase asupra temei care ne preocupä. Ultimele decenii iale sec. al XIX-lea se caracterizeazä pnin dczvoltarea mi$cärii teatrale de amatori, societätile culturale fiind cele care au organizat $i animat acest gen. Intelectualitatea rcmänä din Reghin a subseris strädaniilor initiate de Iosif Vulcan 5i Iosif Hodoi? pentru crearea unui teatru national román. Din „Societatea pentru crearéa unui fond de teatru“ fäceau parte loan Pop Maior, prímül pre$ediinte al Despärtämintului Reghin a! Astrei Patriciu Barbu, memorandist $i figura marcantä ín viata culturalä a ora§ului Reghin51 52. 51. Mihai Szabó, File din istoria presei fi a tiparului din Reghin, in Reghinul cultural, Tg.-Mure?, 1982, p. 41—51. 5í. Grigore Ploe$teanu, Pentru un teatru national román transilvőnean, in Vabra, nr. 1/1971, p. 21.
