Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
254 MARIN $ARA in n?‘ Alte -document« din seoolul al XVIII-lea amintesc printre. al^ii pe Heinrich Schuster30, care irujirä un protocol administrativ consistorial din anul 1786 $á un registru de саза din 1778, care .Contine sume mici plätite invü^kordlenoa leMä-.Confornv acesfcor izvoare, la Eeoala diri Reghin,ila sfir§itul secolului al XVIII-lea existau 4 inváfátori: un rector, un cantor, un oolaborator §i un campanator (clopotar). In anui 1792 cind s-а infiirttat si conrectoratul s-а märit numärul invätätorilor; tot in acest an s-au stabilit salarii fixe pentru. invätätori, s-а alcätuit un regulament ?colar. Se mentioneazä ?i organistul care instruia ?i fanfara ((Turner), a§a cä aeeasta apare din anul 1818 ca о orchestra bisemcoascä. Documentele atestä Ca la inceputul. secolulud al XIX-lea> Reghinul ourioa?te O' prosperitate materialä care se räsfrmge ?i asiupra dezvoltärii invätämintului. Astfel, in, anul 1822 se cons trudelte o, scoala nouä cu patru sáli de clasä, iar clädirea ridjcatä la 1778 afost tmnsformatä in locuintä pentru invätätori. Eyenimentele din timpul revolutiei de la 1848, incendierea $i prädarea ora$ului de cätre trupele secuie^ti pornite din Lutita (jud.. Qdorhei), au avut repercusiuni $i asupra vietii culturale. $coala evanghelicä, dupä 1-^-2 noiembrie 1848, a ajuns. aproape in pragul desfiintänii, clädirile §colii au fost arse, invätätorii au párását órásul. Spre sfir§itul anului 1849 in postul de rector al stabilimentului scolar evanghelic a fost numit ßtefari Roth, care sprijinit de cätre preotul Johann. Orendi §i de cätre predicatorul Johann Kinn a pus din nou scoala in bunä functionare. Cu sprijinul cetätenilor s-^a lárgit spa^iul necesar scolii. ln 1869 scoala realá inferioarä s~a transformat in gimnaziu real inferior, cu inten^ia de a imbina soopurile practice ale ^ocűiis reale, cu scopul de a da о culturä umanistä generalä elevilor. Incepind cu anul scolar 1883—1884 s-а transformat intr-un gimnaziu umanist. Caracterul aeesta s-а mentinut pina la sf injituT prE- mului räzboi mondial. • •Cresterea numärului de elevi; 'transiormarea scolii in gimnaziu', a detérminat construirea unui nou local. Astfel in anul 1888 pe baza planurilor executate de maistrul constructor Mdhai Seyfried31 s-а fäcut о noúá ccristrüctie. Pe l'rngä scbüile cu ptofil médiu (scoala realá inférioárá, gimnaziul real inferior, gimnaziu) a‘ functioriat scoala elemeritarä si scoäla de fete. $coala elementarä de bäieti a fost impärtitä in trei clase, scoala de fete in patru clase. In cazul sprijiriirii activitätii sc°blor, in 1871 se cteazä о „Asceiatie pentru fond $colar“, care are ca bazä de ínceput sU- rr.sle donate de T-augott Wachner (150 fi) $i Sámuel Wagner (200 fi). 30. Schuster H. Geschicte des Sächsisch-Regener Gymnasiums (Istoria gimnaziului din Reghinul Sásesc) in: Program des vierklassigan evangelischen Gymnasiums in Sächsisch-Regen am Schlüsse des Schuljahres 1894,95 (Programarea gimnaziului evan. ghelic’de 4 clase din Reghin la sfir$itul anului scolar 1894 95), Sibiu, 1895. p. 5. 3’. Hellwig W., Geschichte, Beschreibung und Einweichnungsfeier des neuen Gymnasialsgebeudes der ev. Kirchengemeinde in Sächsisch Regen (Istoria, descrierea Si inaugurarea noii clädiri de gimnaziu a conuinitätii bisericesti cvanghelice dih Re- Chinul säsesc) ln: Programa gimnaziului din Reghinul sás esc pe anul f colar 1893i94 Sibiu, 1894 p. .6. . ,,,
