Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

II. Istorie

234 LIVIIT MOLDOVAN 4 sensui acesta, horinele din täblitele cerate Sint eele mai vechi norme de drept román,5 Piiimele täbli^e cerate, descoperite ,piná la 1840, au fost publicate de eruditui german J.F. Massmann in cartea Libellus aurarius sive tabu­lae ceratae ..Leipzig, 1841, care, cél dintii a izbutit a le descifra §i a da la luminä scrierea eursivä latinä. ßapte täbli^e cerate din cede descoperite mai tirziu, in 1855, au ajuns in posesáa filologului nostru Timotei Cipariu din Blaj, pe atunci canonic $i director gimnazial, care dupä о muncä mi­­gäloasä a reu$it sä de descifreze, fiind cel dintii istoric ?i filolog román care a descifrat täblitele cerate, dntrind prin aceasta in rindul exege^ilor istoriei románé6. T. Cipariu in studiile sale despre täblitele cerate aflate in posesia sa, le-а analizat numai din punct de ved'ere lingvistic, consta­­tlnd cä unele cuvinte din latina vulgarä din tábláte sint cele mai vechi ürme ale limbii románé din Dacia. Se poate spune chiar cä täblitele ce­rate de la Alburunus Maior, Ro$ia Montaná sínt acteü-e de najtere ale po­­porului román. Publicarea in Himba latinä a täblitelcxr cerate de cätre Timnteii Ci­pariu a atras indatä atentia istoricálor sträini asupra loir. Astfef, marele istoric al imperiului roman Theodor Mommsen a venit anume de la Ber­lin la Blaj spre a le vedea; la 1 oct. 1857 el a fost oaspetele luii Cipariu. Mentionäm aici cä täblitele cerate respective d-au fost procurate lud Cipariu „din benevolenta $i diligenta d. protopop Simeon Balint din Ro$ia Mon­tana“7. Intr-o scrisoare din 8/20 nov. 1855, T. Cipariu aratä lui Gh. Bari­­tiu cä: „Simeon Bahnt mi-а adus $i alte table cerate, ci foarte räu con­servate, nu ca cele dintii, dar tot le-am ciitit §i pe alea mai pe tot cit au rämas scrise. Am cugetat ca mai adunind putini bäni$ori din cei imprä§­­tiati in cärti sä le tipärese intr-o bro^urä cu comentariu, numad nu §tiu unde sä le litografesc sau sä le tai in aramä $i mä tem cä о sä mä coste gros. Ackner m-а in?tiintat cä are comis (dispozitie — n.n.) sä raporteze despre eie in Transilvania8“, Observatiile lui A. de Gerandd. Pentru täblitele cerate din Transilvania s-au gäsdt falsificatori incä in timpul descoperirii lor, unii fabricind dupä modelul celor originale alte täblite, iar altii modificind chiar textul unora; a$a s-а intimplat cu täblitele cerate grece?ti care s-ar fi aflat la Trascäu, care s-au dovedit a fi mistificäri grosolane. Astäzi nimeni nu se mai in­­doie$te de autenticitatea täblitelor cerate latiné, dar in seöolul trecut au fost unii savanti care ?i pe acestea le-au contestat. Este meritul lui A. de Gerando cä, din primul moment, a recunoscut autenticitatea lor, combä­­tind punct cu punct asertiunile detractorilor. Totodatä el a dat о desctriere 5. Ibidem. 6. Timotei Cipariu, in studiile citate mai sus. 7. George ВагЦ yi contcmporanii, v. IV, p. 358. Bucureyti 1978; Simion Balint /1810- 1880, protopop in Royia Montana, a participat la revoluta din 1848-1849, in cálitate de comandant al legiunii „Auraria“, evidentiindu-se prin vitejia sa. *. J. M. Ackner /1782-1862/ scriitor eminent, a fost preot ?i profesor la Sibiu, s-a ocupat toatá viata cu arheologia ?i mineralogia din Transilvania.

Next

/
Thumbnails
Contents