Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
13 ACTI VITATEA REGIMENTULUI II ROMÄNESC 227 Pentru a linisti spiiritele care §i a$a erau destul de agitate, in rescriptul säu, impäratul, dupä multumirile de rigoare aduse grännicerilor pentru serviciille fäoute, atit in interior ul tärii cit §i in fa|a inamiouluii, in semn de räsplatä ii asigurä de dreptul de a folosi pe mai departe in mod nelimitat тшЦц revendica^i, ca §i alte venituni ?i averi, care le-au apar{inut pinä atunci49. De asemenea, fonidurdle ?i capital|urile bäne§ti care s-*au format din incasarea unor venituri efectuate cu aprói area comunelor gränicere^ti, ca de pildä fondul de monturä §i fondul de provente, erau declarate proprietatea neatinsä a gränicerilor, putind d:spune in mod liber de ele50. Aceste prevederi niu vor fi insä respectate de nolle organe ale administrate! civile ce s-а instaurat dupä desfiin^area gránitéi militare, fapt care va provoca mari nemültumiri §i främintäri ín rindui gräniceriior. Astfel, organele fiscului vor declara drept proprietate erarialä muntii revendicati, locumtele ofi^erilor, construite de gräniceri prin munca ?i sacrificiile lor materiale, impreunä ou grädinile pe care se aflau, cumpärate din veniturile lor, fondul de provente ?i fondul de monturä, precum §i alte burauri aflate pinä atunci in proprietatea $i folosinta gränicerilor. In acela$i timp, fortia gräniceri au fost supu?i la impozite §i alte sarcini ca ?i popularia civilä, färä a se tne seama de serviciul militar pe care 1-au prestat in decursui existentei gránitéi militare. Cunoseutul botanist, invätatul Florian porciu? martor al acestor rästälmäciri, consemna cu indignare asemenea abuzuri: „Tot acei indivizi ipocriti, oare in 1849 a^ternurä la locurile ínalte memorii ca sä fie desfiintatä institutia gränicereascä din Transilvania, aoum tot ei dezvodtau activitate subversivä spre a despoia pe fo^tii gräniceri romäni de averile lor ci§tigate ou mare greutate ?i apärate cu singele värsat pe toate cimpurile de räzboi ale curopei. Cu desconsiderarea cinicä a patentelor §i ordinelor impäräte$ti, a legilor pozitive $i a jprincipdilor de drept, administratia financiarä i?i intindea ghiarele sä le räpeascä gränicerilor no§tri avutul, in favoarea erariului“51. Aceste st ári de fapt au dus la inräutätirea situatiei populatiei din acest district, care .si a$a era destul de grea, ca urmare a distrugerilor $i pagubelor suferite in timpul revolutiei. Fo§tii gräniceri näsäudeni vor fi astfel nevoiti sä ducä о luptä grea $i indelungatä pentru a-?i redobinidi averile §i veniturile räpite prin abuz, precum $i vechile lor drepturi. Timp de un deceniu, ei vor trimite delegati cu petitii la Ourtea imperialä dm Viena, la guvem $i la alte foruni, actiunile lor necesitínd mari cheltuielfi. Fatä de aceste demersuri, autoritäre habsburgice vor folosi, ca de obicei, cunoseuta lor tacticä de aminäri $i tergiversari, adoptind о atitudine duplioitarä. Aceasta va agrava starea de nemültumire ?i främintärile din rindul populatiei, care amenintau sä se trasforme in actiuni violente. Pentru a evita asemenea actiuni, Curtea de la Viena va satisface in cele 49 Arh. St. B.N., fond Regimentül II románesc de grani(á, pach. 12, dos. 84, f. 29. 33 Ibidem. 51 Fl. Porcius, Istoricul districtului näsäudean, lucrare publicatä de V. $otropa in AS, nr. 9 (1928) p. 36—37.
