Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
9 ACTI VITATEA REGIMENTULUI II ROMÄNESC 223 in mim ele Comandantului general de la Sibáu pentru gestul lor umanitar ?i patriotic31. La 20 mai, acela$i ani locotenentul Purceilä raporta comandei regimentului cá in circumscriptiile companiilor a V-a $i a VI-а au fost ajutate toate familiile care au suferit pagube in timpul revolu^iei de cátre grániceriá din comunele respective, neavind nevoie de ímprumuturi aprobate de inaltul guvern civil $i militar32. Doaumenteüe vremii scot ín eviden^ä ajutoarele pe oare gränicerii le pnimeau sub forrná de crediite, cu dobínzi mici sau chiar färä dobinzi, pe termene mai lungi de cite 3—4 ani, din caseriile biserice$ti ?i oomunale, pentru a-$i cumpära animale de tractiune sau pentru a-$i reconstrui casele incendiate. Astfel, la 24 martié 1850, locotenentul Putilean solicitá, printr-o adresá, comanda regimentului sä aprobe un credit de 2830 florini din caseria comunala $i a bisericii pentru locuitorii din Ru$ii-Miunti cu scopul de a-?i cumpära vitele necesare muncilor agricole, arätind cä in timpul revolutiei satui a fost prádat33. Un astfel de credit se aprobá la 27 iulie, acela$i an, pentru gränieerul Ion Oproaie din Mititei, iar la 12 august pentru gránácerii Nicolae Bodeu, Toader loan, Nichita loan $i $tefan loan din Singeorz34. Exemple in acest sens sint numeroase. In sprijinul familiilor de gräniceri care au suferit pagube materiale mai mari $i a grárécerilor ränifi a venit ?i comunitatea romándlor din Brasov. Aceasta a donat §i trimis in acest scop suma de 81 florini $i 40 creifari35 36. Desigur, asemenea ajutoare au trimis §i alte comunitäti románe?ti, precum §i unele persoane particulare, ele constituind manifestári ale aceluia$i spirit de sodidaritate care a existat intre rornani in acele imprejuräri vitrege. Treptat, activitatea economicä ^i-a reluat cursui normal §i in domeniul industriei, comerfului §i mineritului. De$i industria era slab dezvoltatä pe teritoriul acestui district, totuji documentele vremii atestä existenfa unor intreprinderi a cäror activitate nu poate fi neglijatä. Intre acestea, amintim fabrica de hirtie de la Prundu-Birgäului in care lucrau 60 de muncitori $i producea hirtie de scris §i de tipar. La Rodna exista о intreprindere metalurgicä care exträgea cuprul din minereuil de la minele din acea localitate. Acelea$i izvoare aitestä existen^a in cuprinsul districtului а 43 de joagäre oare prodiuceau scinduri, Ieafuri, $indrile, precum ?i alte produse din lemn. Acestea erau transportate la Bistrita $i 3a Dej, unde 1 erau comercializate30. Una din indedetnicirile vechi $i foarte räspindite in acest pnut este piuäritul. In anul 1851, pe teritoriul acestui district sint menfionate 64 de piue in care se produce au peste 60.000 coti de pänurä. Din aceasta, populatia i?i confectiona imbräcämiintea, päturi §i alte lucruri necesare 31 Ibidem, pach. 6, dos. I, f. 4. 32 Ibidem, pach. 9, dos. 9, f. 115. 33 Ibidem, pach. 10, dos. 18, f. 36. 34 Ibidem pach. 9, dos. 9, f. 272. 35 Ibidem, t. 63. 36 Ibidem, pach. 12, dos. 4, f. 9—10.
